10 definiții pentru delectare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DELECTARE, delectări, s. f. Faptul de a (se) delecta; desfătare, încântare; distracție. – V. delecta.
DELECTARE, delectări, s. f. Faptul de a (se) delecta; desfătare, încântare; distracție. – V. delecta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
delectare sf [At: (a. 1860) PLR I, 182 / V: (înv) dil~ / Pl: ~tări / E: delecta] 1 Plăcere. 2 Desfătare. 3 Distracție. 4 Încântare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DELECTARE, delectări, s. f. Faptul de a (se) delecta; desfătare, încîntare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DELECTARE s.f. Acțiunea de a (se) delecta și rezultatul ei; încîntare; distracție; delectație. [< delecta].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dilectare sf vz delectare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
delectare s. f., g.-d. art. delectării; pl. delectări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
delectare s. f., g.-d. art. delectării; pl. delectări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
delectare s. f., g.-d. art. delectării; pl. delectări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DELECTARE s. 1. v. încântare. 2. v. desfătare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DELECTARE s. 1. captivare, cucerire, desfătare, fascinare, fascinație, fermecare, încîntare, răpire, seducere, seducție, subjugare, vrăjire. (~ spectatorilor.) 2. desfătare, farmec, încîntare, plăcere, voluptate, vrajă, (înv. și reg.) tefericie, (înv.) încîntec, (fam.) deliciu, (fig.) savoare. (Viață plină de ~; ~ pe care o poate da o lectură bună.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
delectare, delectărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) delecta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: delectație desfătare distracție încântare
etimologie:
- delecta DEX '09 DEX '98 DN