12 definiții pentru denunțare
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DENUNȚARE, denunțări, s. f. Acțiunea de a denunța și rezultatul ei. 1. Desfacere a unui contract sau a unui tratat prin voința unilaterală a uneia dintre părți. 2. Denunț (2).[1] – V. denunța.
- Denunț nu are sensul 2. — gall
denunțare sf [At: CAMIL PETRESCU, T. I, 332 / V: (înv) ~nciare, ~nțiare / Pl: ~țări / E: denunța] 1 Denunț (1-2). 2 Pâră. 3 Comunicare oficială prin care se anunță faptul că un contract (sau un act) nu mai este în vigoare. 4 Reziliere unilaterală a unui contract.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENUNȚARE, denunțări, s. f. Acțiunea de a denunța și rezultatul ei. 1. Desfacere a unui contract sau a unui tratat prin manifestarea de voință unilaterală a uneia dintre părți. 2. Denunț (2).[1] – V. denunța.
- Denunț nu are sensul 2. — gall
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
DENUNȚARE, denunțări, s. f. Acțiunea de a denunța. 1. Denunț, delațiune. Pînă la denunțare, nu mai eram decît complicele asasinului. CAMIL PETRESCU, T. I 332. 2. Anunțare a încetării sau ruperii unui contract, unei convenții, unui pact etc. Plata drepturilor cuvenite angajatului se va face în ziua denunțării contractului de muncă. COD. M. 22.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENUNȚARE s.f. Acțiunea de a denunța; denunț. [< denunța].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
denunciare sf vz denunțare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
denunțiare sf vz denunțare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
denunțare s. f., g.-d. art. denunțării; pl. denunțări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
denunțare s. f., g.-d. art. denunțării; pl. denunțări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
denunțare s. f., g.-d. art. denunțării; pl. denunțări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DENUNȚARE s. v. denunț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DENUNȚARE s. denunț, (livr.) delațiune, (pop.) pîră, (înv.) sicofantie, (fam. fig.) turnare. (~ adresată justiției.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F115) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F115) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
denunțare, denunțărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a denunța și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1. Desfacere a unui contract sau a unui tratat prin voința unilaterală a uneia dintre părți. DEX '09 DLRLC
- Plata drepturilor cuvenite angajatului se va face în ziua denunțării contractului de muncă. COD. M. 22. DLRLC
-
-
- Pînă la denunțare, nu mai eram decît complicele asasinului. CAMIL PETRESCU, T. I 332. DLRLC
-
-
etimologie:
- denunța DEX '09 DEX '98 DN