15 definiții pentru descuia

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESCUIA, descui, vb. I. Tranz. A deschide cu cheia. [Pr. -cu-ia] – Lat. discuneare.

DESCUIA, descui, vb. I. Tranz. A deschide cu cheia. [Pr. -cu-ia] – Lat. discuneare.

descuia [At: VARLAAM, C. 47/2 / Pzi: ~ui / E: des- + (în)cuia, ml discuneo, -are] 1 vt (Îrg) A deschide cu un cui de lemn o ușă încuiată. 2 vt A deschide cu cheia o ușă, o fereastră, un lacăt sau o broască. 3-6 vtr (Îvp; d. oameni și animale) A (se) vindeca (de constipație sau) de retenție urinară.

DESCUIA, descui, vb. I. Tranz. (Folosit și absolut) A deschide cu cheia. Au venit străjerii ca să descuie și să dea în lături canaturile. SADOVEANU, D. P. 166. Eu nu pot, Ano, să-ți descui; Acest drept al meu nu e. Crăiesei noastre am să-i spui Să vie să-ți descuie. COȘBUC, P. I 66. ◊ Refl. pas. S-au rugat... să li se descuie poarta. SBIERA, P. 148.

A DESCUIA descui tranz. (uși, camere etc.) A deschide cu cheia. [Sil. -cu-ia] /<lat. discuneare

descuià v. a deschide cu cheia: a descuia poarta. [Lat. DISCUNEARE].

descúĭ v. tr. (d. cuĭ, care a fost cheĭa primitivă, saŭ lat. dĭscuneare). Deschid ceĭa ce era încuĭat cu cheĭa. Fac să treacă constipațiunea. V. deschid, descheĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

descuia (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. descui, 3 descuie, 1 pl. descuiem; conj. prez. 1 și 2 sg. să descui, 3 să descuie; imper. 2 sg. afirm. descuie(-l, descui-o); ger. descuind

descuia (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. descui, 3 descuie, 1 pl. descuiem; conj. prez. 3 să descuie; ger. descuind

descuia vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. descui, 3 sg. și pl. descuie, 1 pl. descuiem; ger. descuind

descuia (ind. prez. 1 sg. descui, 3 sg. și pl. descuie, 1 pl. descuiem)

descuiu, -uiam 1 imp., -uiere inf. s., -uiat prt.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DESCUIA vb. a deschide. (A ~ o ușă încuiată.)

DESCUIA vb. a deschide. (A ~ o ușă încuiată.)

A descuia ≠ a încuia

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a descuia lacătul expr. (intl.) a da o spargere.

Intrare: descuia
verb (VT104)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descuia
  • descuiere
  • descuiat
  • descuiatu‑
  • descuind
  • descuindu‑
singular plural
  • descuie
  • descuiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • descui
(să)
  • descui
  • descuiam
  • descuiai
  • descuiasem
a II-a (tu)
  • descui
(să)
  • descui
  • descuiai
  • descuiași
  • descuiaseși
a III-a (el, ea)
  • descuie
(să)
  • descuie
  • descuia
  • descuie
  • descuiase
plural I (noi)
  • descuiem
(să)
  • descuiem
  • descuiam
  • descuiarăm
  • descuiaserăm
  • descuiasem
a II-a (voi)
  • descuiați
(să)
  • descuiați
  • descuiați
  • descuiarăți
  • descuiaserăți
  • descuiaseți
a III-a (ei, ele)
  • descuie
(să)
  • descuie
  • descuiau
  • descuia
  • descuiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

descuia, descuiverb

  • 1. A deschide cu cheia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: deschide antonime: încuia
    • format_quote Au venit străjerii ca să descuie și să dea în lături canaturile. SADOVEANU, D. P. 166. DLRLC
    • format_quote Eu nu pot, Ano, să-ți descui; Acest drept al meu nu e. Crăiesei noastre am să-i spui Să vie să-ți descuie. COȘBUC, P. I 66. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv S-au rugat... să li se descuie poarta. SBIERA, P. 148. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.