14 definiții pentru desiș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESIȘ, desișuri, s. n. 1. Grup de arbuști, de tufe, de buruieni etc.; p. ext. pădure tânără foarte deasă. 2. Fig. (Rar) Mulțime mare, îngrămădeală, îmbulzeală (de oameni). – Des2 + suf. -iș.

DESIȘ, desișuri, s. n. 1. Grup de arbuști, de tufe, de buruieni etc.; p. ext. pădure tânără foarte deasă. 2. Fig. (Rar) Mulțime mare, îngrămădeală, îmbulzeală (de oameni). – Des2 + suf. -iș.

desiș sn [At: MARDARIE, L. 293 / V: (reg) ~șiș, (îvr) ~suș / Pl: ~uri și (înv) ~e / E: des + -iș] 1 (Urmat de determinări în genitiv sau introduse prin pp „de”) Grup des de copaci. 2 Aglomerație de tufe, ierburi, frunze etc. 3 Pădure tânără, foarte deasă. 4 Loc acoperit cu copaci deși, tufișuri, ierburi etc. Si: (reg) deset. 5 (Spc) Stadiu de dezvoltare a unui arboret, între realizarea stării de masiv și începerea stadiului numit nuieliș. 6 (Fig; d. oameni) Mulțime mare Si: aglomerație, îngrămădire, (reg) deset. 7 (Reg) Deasă.

DESIȘ, desișuri, s. n. (De obicei urmat de determinări în genitiv sau introduse prin prep. «de») 1. Grup des de copaci, de ierburi, de buruieni etc.; pădure tînără, foarte deasă; desime, bunget. Clipeau prin desișurile livezilor acoperișuri bombate de alamă. SADOVEANU, Z. C. 276. Soarele se scufundase în desișul tihniților copaci. VLAHUȚĂ, O. A. 121. Trage, săgeata vîjîie și se pierde în desișul ierbii care se clatină încet în vîrf. CARAGIALE, O. III 102. ◊ Fig. Tai brazdă prin desișuri de îndoieli și-arunc Cu buzduganul vrerii hotar departe-n vreme. BENIUC, V. 60. 2. (Rar) Mulțime mare, îngrămădeală, îmbulzeală (de oameni). Se împinge disperată o mulțime de lume ca într-un desiș de trupuri. CAMIL PETRESCU, T. II 410.

DESIȘ ~uri n. 1) Loc acoperit cu mulți arbuști, tufari și ierburi; desime. 2) Pădure tânără și deasă. /des + suf. ~iș

desiș n. pădure tânără și aproape de nestrăbătut [V. des].

desíș n., pl. urĭ. Loc unde-s copăceiĭ deșĭ în pădure (sihlă, hățiș).

desuș sn vz desiș

deșiș sn vz desiș

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

desiș s. n., pl. desișuri

desiș s. n., pl. desișuri

desiș s. n., pl. desișuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DESIȘ s. crâng, hățiș, stufăriș, tufăriș, tufiș, (rar) stuf, tufărie, (pop.) bunget, desime, (reg.) hălăciugă, huceag, huci. (Iepurele s-a ascuns într-un ~.)

DESIȘ s. (BOT.) crîng, hățiș, stufăriș, tufăriș, tufiș, (rar) stuf, tufărie, (pop.) bunget, desime, (reg.) hălăciugă, huceag, huci. (Iepurele s-a ascuns într-un ~.)

Desiș ≠ răriș

Intrare: desiș
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desiș
  • desișul
  • desișu‑
plural
  • desișuri
  • desișurile
genitiv-dativ singular
  • desiș
  • desișului
plural
  • desișuri
  • desișurilor
vocativ singular
plural
desuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
deșiș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

desiș, desișurisubstantiv neutru

  • 1. Grup de arbuști, de tufe, de buruieni etc.. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bunget desime antonime: răriș
    • format_quote Clipeau prin desișurile livezilor acoperișuri bombate de alamă. SADOVEANU, Z. C. 276. DLRLC
    • format_quote Soarele se scufundase în desișul tihniților copaci. VLAHUȚĂ, O. A. 121. DLRLC
    • format_quote Trage, săgeata vîjîie și se pierde în desișul ierbii care se clatină încet în vîrf. CARAGIALE, O. III 102. DLRLC
    • format_quote figurat Tai brazdă prin desișuri de îndoieli și-arunc Cu buzduganul vrerii hotar departe-n vreme. BENIUC, V. 60. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Pădure tânără foarte deasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. figurat rar Mulțime mare, îngrămădeală, îmbulzeală (de oameni). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se împinge disperată o mulțime de lume ca într-un desiș de trupuri. CAMIL PETRESCU, T. II 410. DLRLC
etimologie:
  • Des + -iș. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.