13 definiții pentru dialoga

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIALOGA, dialoghez, vb. I. Intranz. A întreține o conversație, a vorbi cu cineva. [Pr.: di-a-] – Din fr. dialoguer.

dialoga [At: PONTBRIANT, D. / P: di-a~ / Pzi: ~ghez / E: fr dialoguer] 1 vi A întreține o conversație. 2 vi A vorbi cu cineva. 3 vtf A face să vorbească între ele personajele unei piese.

DIALOGA, dialoghez, vb. I. Intranz. (Rar) A întreține o conversație, a vorbi cu cineva. [Pr.: di-a-] – Din fr. dialoguer.

DIALOGA, dialoghez, vb. I. Intranz. (Rar) A întreține o conversație cu cineva. Și printre-a serii lăcrămare de ametiste și opale... dialoghează Theocrit. MACEDONSKI, O. I 64. – Pronunțat: di-a-.

DIALOGA vb. I. intr. (Rar) A vorbi, a conversa cu cineva. ♦ A face să vorbească între ele personajele unei piese de teatru. [< fr. dialoguer, cf. gr. dialogein – a discuta unul cu altul].

DIALOGA vb. intr. 1. a vorbi, a conversa cu cineva. 2. a face să vorbească între ele personajele unei piese de teatru; a dialogiza (I). (< fr. dialoguer)

A DIALOGA ~ghez intranz. A întreține un dialog. [Sil. di-a-] /<fr. dialoguer

* dialoghéz, a -á v. tr. (d. dialog; fr. -loguer). Pun în formă de dialog.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dialoga (a ~) (desp. di-a-) vb., ind. prez. 1 sg. dialoghez, 3 dialoghea; conj. prez. 1 sg. să dialoghez, 3 să dialogheze

dialoga (a ~) (di-a-) vb., ind. prez. 3 dialoghea

dialoga vb. (sil. di-a-), ind. prez. 1 sg. dialoghez, 3 sg. și pl. dialoghea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DIALOGA vb. v. discuta.

DIALOGA vb. a conversa, a discuta, a vorbi, (livr.) a se întreține, (rar) a convorbi, (pop. și fam.) a sfătui, (înv. și reg.) a băsădi, (reg.) a povesti, (Ban.) a turvini, (înv.) a vorovi. (Au ~ despre toate.)

Intrare: dialoga
  • silabație: di-a- info
verb (V205)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dialoga
  • dialogare
  • dialogat
  • dialogatu‑
  • dialogând
  • dialogându‑
singular plural
  • dialoghea
  • dialogați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dialoghez
(să)
  • dialoghez
  • dialogam
  • dialogai
  • dialogasem
a II-a (tu)
  • dialoghezi
(să)
  • dialoghezi
  • dialogai
  • dialogași
  • dialogaseși
a III-a (el, ea)
  • dialoghea
(să)
  • dialogheze
  • dialoga
  • dialogă
  • dialogase
plural I (noi)
  • dialogăm
(să)
  • dialogăm
  • dialogam
  • dialogarăm
  • dialogaserăm
  • dialogasem
a II-a (voi)
  • dialogați
(să)
  • dialogați
  • dialogați
  • dialogarăți
  • dialogaserăți
  • dialogaseți
a III-a (ei, ele)
  • dialoghea
(să)
  • dialogheze
  • dialogau
  • dialoga
  • dialogaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dialoga, dialoghezverb

  • 1. A întreține o conversație, a vorbi cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Și printre-a serii lăcrămare de ametiste și opale... dialoghează Theocrit. MACEDONSKI, O. I 64. DLRLC
    • 1.1. A face să vorbească între ele personajele unei piese de teatru. DN MDN '00
      sinonime: dialogiza
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.