opțiuni
  • info

10 definiții pentru dința

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DINȚA, dințez, vb. I. Tranz. A face dinți (2) pe marginea unui obiect. – Din dințat (derivat regresiv) sau din dinte.

DINȚA, dințez, vb. I. Tranz. A face dinți (2) pe marginea unui obiect. – Din dințat (derivat regresiv) sau din dinte.

dința vt [At: DL / Pzi: ~țez / E: drr dințat] A face dinți (14) pe marginea unui obiect.[1] modificată

  1. În original, prezentul ind. incorect tipărit: ~tez — LauraGellner

DINȚA, dințez, vb. I. Tranz. A face crestături în formă de dinți (2) pe marginea exterioară sau interioară a unui obiect.

A DINȚA ~ez tranz. (obiecte) A prevedea cu crestături în formă de dinți. /Din dințat

dințéz v. tr. Crestez pe marginĭ. V. dantelez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dința (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. dințez, 3 dințează; conj. prez. 1 sg. să dințez, 3 să dințeze

dința (a ~) vb., ind. prez. 3 dințează

dința vb., ind. prez. 1 sg. dințez, 3 sg. și pl. dințează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DINȚA vb. v. zimțui.

DINȚA vb. a cresta, a zimța, a zimțui. (~ muchia unei piese metalice.)

Intrare: dința
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dința
  • dințare
  • dințat
  • dințatu‑
  • dințând
  • dințându‑
 singular plural
  • dințează
  • dințați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dințez
 (să)
  • dințez
  • dințam
  • dințai
  • dințasem
a II-a (tu)
  • dințezi
 (să)
  • dințezi
  • dințai
  • dințași
  • dințaseși
a III-a (el, ea)
  • dințează
 (să)
  • dințeze
  • dința
  • dință
  • dințase
plural I (noi)
  • dințăm
 (să)
  • dințăm
  • dințam
  • dințarăm
  • dințaserăm
  • dințasem
a II-a (voi)
  • dințați
 (să)
  • dințați
  • dințați
  • dințarăți
  • dințaserăți
  • dințaseți
a III-a (ei, ele)
  • dințează
 (să)
  • dințeze
  • dințau
  • dințară
  • dințaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dința, dințezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.