14 definiții pentru disociație
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DISOCIAȚIE, disociații, s. f. Disociere. ♦ Rezultatul unei disocieri. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. dissociation, lat. dissociatio.
DISOCIAȚIE, disociații, s. f. Disociere. ♦ Rezultatul unei disocieri. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. dissociation, lat. dissociatio.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
disociație sf [At: LM / P: ~ci-a~ / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr dissociation, lat dissociatio] 1 (Chm) Descompunere a moleculelor în molecule mai simple sau în ioni Si: disociere (1). 2 (Îs) ~ electrolitică Scindare în ioni a unui electrolit prin dizolvare într-un solvent corespunzător sau prin topire. 3 (Îs) Grad de ~ Raport dintre numărul moleculelor disociate și al celor dizolvate. 4 (Med) Bloc cardiac, în care atriile și ventriculele acționează separat. 5 Posibilitatea de a despărți în părți componente.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISOCIAȚIE, disociații, s. f. 1. (Chim.) Disociere. Disociația clorurii de amoniu în amoniac și acid clorhidric. 2. (Cu sens abstract) Facultatea de a face disocieri. Disociația e o caracteristică a inteligenței. – Pronunțat: -ci-a-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISOCIAȚIE s.f. 1. Descompunere a moleculelor în atomi sau în grupuri de atomi; disociere. 2. Facultatea de separare, de despărțire, de a face disocieri. [Pron. -ci-a-, gen. -iei, var. disociațiune s.f. / cf. fr. dissociation, lat. dissociatio].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISOCIAȚIE s. f. disociere. ◊ rezultatul unei disocieri. (< fr. dissociation, lat. dissociatio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
disociațiune sf vz disociație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISOCIAȚIUNE s.f. v. disociație.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
disociație (desp. -ci-a-ți-e) s. f., art. disociația (desp. -ți-a), g.-d. art. disociației; pl. disociații, art. disociațiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
disociație (-ci-a-ți-e) s. f., art. disociația (-ți-a), g.-d. art. disociației; pl. disociații, art. disociațiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
disociație s. f. (sil. -ci-a-ți-e), art. disociația (sil. -ți-a), g.-d. art. disociației; pl. disociații, art. disociațiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DISOCIAȚIE s. v. disociere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DISOCIAȚIE s. disociere. (A face o ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Disociație ≠ asociație
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
DISOCIÁȚIE (< fr., lat.) s. f. Disociere. ◊ D. ionică (electrolitică) = fenomen spontan de descompunere a unui electrolit în componenții săi ionici. ◊ D. termică = proces de echilibru de descompunere reversibilă a unei substanțe chimice sub acțiunea căldurii, în elemente sau în compuși cu masă moleculară mai mică. ◊ D. fotochimică = scindare reversibilă a unor molecule complexe în molecule mai simple, în atomi sau în radicali liberi sub influența radiațiilor luminoase (ex. scindarea în atomi a moleculei de clor sub acțiunea radiației ultraviolete).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: -ci-a-ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
disociație, disociațiisubstantiv feminin
-
- Disociația clorurii de amoniu în amoniac și acid clorhidric. DLRLC
- 1.1. Rezultatul unei disocieri. DEX '09 DEX '98 MDN '00
-
- 2. (Cu sens abstract) Facultatea de a face disocieri. DLRLC DN
- Disociația e o caracteristică a inteligenței. DLRLC
-
etimologie:
- dissociation DEX '09 DEX '98 DN
- dissociatio DEX '09 DEX '98 DN