5 definiții pentru divergere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DIVERGE, pers. 3 diverge, vb. III. Intranz. (Despre linii geometrice, razele unui fascicul etc.) A se îndepărta, a se răsfira dintr-un punct comun în direcții diferite. – Din fr. diverger, lat. divergere.
DIVERGE vb. III. intr. (Despre drepte, raze etc.) A merge depărtîndu-se între ele. ♦ (fig.) A se deosebi, a fi în dezacord. [P.i. diverg. / cf. fr. diverger, it., lat. divergere].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A DIVERGE pers. 3 diverge intranz. (despre raze) A se răsfira plecând din același punct. /<fr. diverger, lat. divergere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!diverge (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. diverge, 3 pl. diverg; conj. prez. 3 să diveargă; ger. divergând; part. (rar) divers (nefolosit la perf.)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de cata
- acțiuni
diverge vb., ind. prez. 3 sg. diverge, 3 pl. diverg (nu se folosește la timpurile trecute)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
divergeverb
- 1. (Despre linii geometrice, razele unui fascicul etc.) A se îndepărta, a se răsfira dintr-un punct comun în direcții diferite. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. A se deosebi, a fi în dezacord. DNsinonime: deosebi
-
etimologie:
- diverger DEX '09 DEX '98 DN
- divergere DEX '09 DEX '98 DN