opțiuni
  • info

14 definiții pentru dogoritor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOGORITOR, -OARE, dogoritori, -oare, adj. Care dogorește; fierbinte, arzător. [Var.: dogorâtor, -oare adj.] – Dogori + suf. -tor.

DOGORITOR, -OARE, dogoritori, -oare, adj. Care dogorește; fierbinte, arzător. [Var.: dogorâtor, -oare adj.] – Dogori + suf. -tor.

dogoritor, ~oare a [At: GRECEANU, Î. 148/27 / V: ~râtor / Pl: ~i, ~oare / E: dogori + -tor] Care dogorește.

DOGORITOR, -OARE, dogoritori, -oare, adj. Care răspîndește căldură mare, care arde, care dogorește; fierbinte, arzător. În zăpușala după-amiezii, în văzduhul dogoritor se roteau puncte de foc. SADOVEANU, O. III 197. De călduri dogoritoare, Foc aprins îi arde chipul; Un cuptor e roșiul soare Și cărbune sub picioare E nisipul. COȘBUC, P. I 222. În arșița cea dogoritoare a zilei văzu, aproape de pădure, un țințari zvîrcolindu-să în nisipul cel fierbinte. EMINESCU, N. 19. – Variantă: dogorîtor, -oare (AGÎRBICEANU, S. P. 28) adj.

DOGORITOR, -OARE, dogoritori, -oare adj. Care dogorește. [Var.: dogorîtor, -oare adj.] – Din dogori + suf. -(i)tor.

DOGORITOR ~oare (~ori, ~oare) Care dogorește; care radiază căldură excesivă; arzător; torid. /a dogori + suf. ~tor

dogoritor a. care dogorește: arșița cea dogoritoare a zilei EM.

DOGORÂTOR, -OARE adj. v. dogoritor.

DOGORÂTOR, -OARE adj. v. dogoritor.

dogorâtor, ~oare a vz dogoritor

DOGORÎTOR, -OARE adj. v. dogoritor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dogoritor adj. m., pl. dogoritori; f. sg. și pl. dogoritoare

dogoritor adj. m., pl. dogoritori; f. sg. și pl. dogoritoare

dogoritor adj. m., pl. dogoritori; f. sg. și pl. dogoritoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DOGORITOR adj. v. canicular.

DOGORITOR adj. arzător, canicular, fierbinte, torid, tropical, zăpușitor, (reg.) zădufos, zăpușit, (prin Ban. și Olt.) pripitor. (O zi ~; soare ~; căldură ~.)

Intrare: dogoritor
dogoritor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dogoritor
  • dogoritorul
  • dogoritoru‑
  • dogoritoare
  • dogoritoarea
plural
  • dogoritori
  • dogoritorii
  • dogoritoare
  • dogoritoarele
genitiv-dativ singular
  • dogoritor
  • dogoritorului
  • dogoritoare
  • dogoritoarei
plural
  • dogoritori
  • dogoritorilor
  • dogoritoare
  • dogoritoarelor
vocativ singular — —
plural — —
dogorâtor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dogorâtor
  • dogorâtorul
  • dogorâtoru‑
  • dogorâtoare
  • dogorâtoarea
plural
  • dogorâtori
  • dogorâtorii
  • dogorâtoare
  • dogorâtoarele
genitiv-dativ singular
  • dogorâtor
  • dogorâtorului
  • dogorâtoare
  • dogorâtoarei
plural
  • dogorâtori
  • dogorâtorilor
  • dogorâtoare
  • dogorâtoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dogoritor, dogoritoareadjectiv

  • 1. Care dogorește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: arzător canicular fierbinte torid
    • format_quote În zăpușala după-amiezii, în văzduhul dogoritor se roteau puncte de foc. SADOVEANU, O. III 197. DLRLC
    • format_quote De călduri dogoritoare, Foc aprins îi arde chipul; Un cuptor e roșiul soare Și cărbune sub picioare E nisipul. COȘBUC, P. I 222. DLRLC
    • format_quote În arșița cea dogoritoare a zilei văzu, aproape de pădure, un țințari zvîrcolindu-să în nisipul cel fierbinte. EMINESCU, N. 19. DLRLC
etimologie:
  • Dogori + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.