7 definiții pentru dușmancă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DUȘMANCĂ, dușmance, s. f. Dușmană. – Dușman + suf. -că.
DUȘMANCĂ, dușmance, s. f. Dușmană. – Dușman + suf. -că.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
dușmancă sf [At: CAMIL PETRESCU, T. III, 188 / Pl: ~nce / E: dușman + -că] Femeie dușman (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DUȘMANCĂ, dușmance, s. f. Dușmană. Ieși, ieși afară, dușmanco. CAMIL PETRESCU, T. III 188. Dușmancele-s, măicuță, Tot dușmance cum văd eu. COȘBUC, P. II 213. Cînd o curge pietrei lapte Ți-o fi și dușmanul frate, Iar dușmanca surioară Cînd n-o fi pe apă moară. TEODORESCU, P. P. 285.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dușmancă s. f., g.-d. art. dușmancei; pl. dușmance
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dușmancă s. f., g.-d. art. dușmancei; pl. dușmance
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dușmancă s. f., g.-d. art. dușmancei; pl. dușmance
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
dușmancă, dușmance s. f. (peior.) soție, nevastă, consoartă.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F4) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
dușmancă, dușmancesubstantiv feminin
- 1. Dușman. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dușman
- Ieși, ieși afară, dușmanco. CAMIL PETRESCU, T. III 188. DLRLC
- Dușmancele-s, măicuță, Tot dușmance cum văd eu. COȘBUC, P. II 213. DLRLC
- Cînd o curge pietrei lapte Ți-o fi și dușmanul frate, Iar dușmanca surioară Cînd n-o fi pe apă moară. TEODORESCU, P. P. 285. DLRLC
-
etimologie:
- Dușman + -că. DEX '98 DEX '09