opțiuni
  • info

16 definiții pentru echitabil

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ECHITABIL, -Ă, echitabili, -e, adj. (Despre acțiuni, idei etc.) Întemeiat pe dreptate, pe adevăr; just, drept, nepărtinitor. – Din fr. équitable.

ECHITABIL, -Ă, echitabili, -e, adj. (Despre acțiuni, idei etc.) Întemeiat pe dreptate, pe adevăr; just, drept, nepărtinitor. – Din fr. équitable.

echitabil, ~ă av, a [At: ARISTIA, PLUT. / V: (înv) ecui~, equi~ / Pl: ~i, ~e / E: fr équitable] 1-2 (Într-un mod) care este întemeiat pe dreptate, pe adevăr. 3-4 Nepărtinitor.

*ECHITABIL adj. Drept, conform cu dreptatea [fr. équitable].

ECHITABIL, -Ă, echitabili, -e, adj. (Despre acțiuni, despre idei etc.) Întemeiat pe dreptate, pe adevăr; just, drept, nepărtinitor. Faptă echitabilă. ▭ Pentru lichidarea echitabilă a socotelelor noastre, voi trece cît mai curînd pe la dv. CARAGIALE, O. VII 233.

ECHITABIL, -Ă adj. Întemeiat pe dreptate, pe adevăr; drept, nepărtinitor. [Cf. fr. équitable].

ECHITABIL, -Ă adj. întemeiat pe dreptate, pe adevăr; nepărtinitor, just. (< fr. équitable)

ECHITABIL ~ă (~i, ~e) Care se bazează pe echitate. /<fr. équitable

echitabil a. conform echității.

*echitábil, -ă adj. (fr. équitable, d. equité, echitate). Just, drept: judecător echitabil. Conform echitățiĭ: sentență echitabilă. Adv. În mod echitabil.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

echitabil adj. m., pl. echitabili; f. echitabilă, pl. echitabile

echitabil adj. m., pl. echitabili; f. echitabilă, pl. echitabile

echitabil adj. m., pl. echitabili; f. sg. echitabilă, pl. echitabile

echitabil.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ECHITABIL adj. v. just.

ECHITABIL adj. drept, just. (Decizie ~.)

Echitabil ≠ inechitabil, neechitabil

Intrare: echitabil
echitabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • echitabil
  • echitabilul
  • echitabilu‑
  • echitabilă
  • echitabila
plural
  • echitabili
  • echitabilii
  • echitabile
  • echitabilele
genitiv-dativ singular
  • echitabil
  • echitabilului
  • echitabile
  • echitabilei
plural
  • echitabili
  • echitabililor
  • echitabile
  • echitabilelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

echitabil, echitabilăadjectiv

  • 1. (Despre acțiuni, idei etc.) Întemeiat pe dreptate, pe adevăr. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: drept just nepărtinitor antonime: inechitabil neechitabil
    • format_quote Faptă echitabilă. DLRLC
    • format_quote Pentru lichidarea echitabilă a socotelelor noastre, voi trece cît mai curînd pe la dv. CARAGIALE, O. VII 233. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.