12 definiții pentru editorial (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EDITORIAL, -Ă, editoriali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține editurii sau editării, privitor la edituri sau la editare. 2. S. n., adj. (Articol de ziar, de revistă etc., de obicei nesemnat) care exprimă părerea conducerii redacției într-o problemă actuală importantă. [Pr.: -ri-al] – Din fr. éditorial.

editorial, ~ă [At: CADE / P: ~ri-al / Pl: ~i, ~e și (rar) ~uri / E: fr éditorial] 1-2 a Care aparține editurii sau editării. 3-4 a Privitor la editură sau la editare. 5-6 sn, a (Articol de ziar, de revistă etc., de obicei nesemnat) care exprimă părerea conducerii unei publicații față de o problemă importantă actuală.

EDITORIAL, -Ă, editoriali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține editurii sau editării, privitor la edituri sau la editare. 2. S. n. adj. (Articol de ziar, de revistă etc., de obicei nesemnat) care exprimă părerea conducerii unei publicații față de o problemă actuală importantă. [Pr.: -ri-al] – Din fr. éditorial.

EDITORIAL, -Ă, editoriali, -e, adj. 1. Care e în legătură cu editarea publicațiilor, de editură, al unei edituri. Avîntul vertiginos al producției noastre editoriale în domeniul științei și tehnicii – expresie a capacității de creație a oamenilor noștri de știință, a geniului creator al poporului nostru – este strîns legat de cunoașterea și aplicarea cuceririlor științei sovietice. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 368, 1/6. 2. (Despre articole din presă) Care exprimă părerea conducerii unei publicații față de o problemă actuală. ◊ (Substantivat) Editorialul revistei «Lupta de clasă». – Pronunțat: -ri-al.

EDITORIAL, -Ă adj. Referitor la editarea cărților, a revistelor etc.; de editură. // s.n. Articol în care se arată părerea redacției unei publicații într-o anumită problemă. [Pron. -ri-al. / cf. fr. éditorial, it. editoriale, engl. editorial].

EDITORIAL, - I. adj. referitor la edituri sau editări. II. s. n. articol de fond care exprimă punctul de vedere al unei publicații sau al unui post de emisiune într-o anumită problemă. (< fr. éditorial)

EDITORIAL2 ~e n. Articol de ziar sau de revistă care exprimă punctul de vedere oficial al redacției într-o problemă actuală și importantă; articol de fond. [Sil. e-di-to-ri-al] /<fr. éditorial

*editoriál, -ă adj. (d. editor). Care emană de la direcțiunea unuĭ ziar saŭ uneĭ reviste: notă editorială. S. n., pl. e saŭ urĭ. Articul editorial.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

editorial2 (desp. -ri-al) s. n., pl. editoriale

editorial2 (-ri-al) s. n., pl. editoriale

editorial s. n. (sil. -ri-al), pl. editoriale

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EDITORIAL s. (PRESĂ) articol de fond.

Intrare: editorial (s.n.)
editorial2 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: -ri-al info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • editorial
  • editorialul
  • editorialu‑
plural
  • editoriale
  • editorialele
genitiv-dativ singular
  • editorial
  • editorialului
plural
  • editoriale
  • editorialelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

editorial, editorialesubstantiv neutru

  • 1. Articol de ziar, de revistă etc., de obicei nesemnat, care exprimă părerea conducerii redacției într-o problemă actuală importantă. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Editorialul revistei «Lupta de clasă». DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.