7 definiții pentru etereu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
etereu1 sn [At: LEXIC REG. 79 / Pl: ~eie / E: nct] (Reg) Bucată scurtă de lemn.
etereu2, ~ee a [At: I. VĂCĂRESCUL, P. 28/11 / Pl: ~ei, ~eie / E: lat aethereus, -a, -um, it etèreo] (Poetic; înv) 1 Ceresc. 2 (Fig; d. sentimentele, manifestări etc. ale oamenilor) Care exprimă puritate. 3 Care se caracterizează prin rafinament.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
etereu a. 1. de natura eterului: subtil, volatil; 2. fig. se zice de sentimentele cele mai pure și mai înalte.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*eteréŭ, -ée adj. (lat. aethéreus și aethérius; vgr. aithérios). De natura eteruluĭ. Poet. Bolta eteree, ceru. Ușor, transparent, pur: suflet etereŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
etereu (livr.) adj. m., pl. eterei; f. sg. și pl. eteree
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
etereu adj. m., pl. eterei; f. sg. și pl. eteree
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
etereu adj. m., pl. eterei; f. sg. și pl. eteree
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A103) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |