EXPLOATAȚIE, exploatații, s. f. 1. Unitate economică, întreprindere care exploatează terenuri, păduri, mine etc.; exploatare. 2. Terenul, pădurea, mina etc. care se află în exploatarea unității de mai sus. – Din fr. exploitation.

exploatație sf [At: PROPĂȘIREA (1844), 114¹/5 / P: ~ploa~ / V: (rar) ~iune, (înv) esp~, (îvr) ~lot~, ~lotațiune, esploatațiune, esploataciune, esploatăciune, esploet~, esploetațiune, esplotațiune, sp~, sploatațiune sf / Pl: ~ii / E: fr exploitation] 1-3] (Înv) Exploatare (1-3). 4 (Ccr) Fermă agricolă. 5-7 Exploatare (4-6).

EXPLOATAȚIE, exploatații, s. f. 1. Întreprindere economică care exploatează terenuri, păduri, mine etc.; exploatare. 2. Terenul, pădurea, mina etc. care se află în exploatarea unității de mai sus. – Din fr. exploitation.

EXPLOATAȚIE, exploatații, s. f. Întreprindere economică care pune în valoare terenuri, păduri, mine etc. – Pronunțat: -ploa-.

EXPLOATAȚIE s.f. Întreprindere cu caracter economic care exploatează pămînturi, păduri, mine etc.; (p. ext.) terenul, pădurea etc. exploatate de o astfel de întreprindere. [Gen. -iei, var. exploatațiune s.f. / cf. fr. exploitation].

EXPLOATAȚIE s. f. 1. întreprindere cu caracter economic care exploatează pământuri, păduri, mine etc. 2. terenul, pădurea etc. aflate în exploatare (3). (< fr. exploitation)

EXPLOATAȚIE ~i f. 1) Întreprindere care exploatează terenuri, mine, păduri etc. 2) Teren, pădure etc. care se află în exploatarea unei asemenea unități. [Sil. ex-ploa-ta-ți-e] /<fr. exploitation

esploataciune sf vz exploatație

esploatație sf vz exploatație

esploatațiune sf vz exploatație

esploatăciune sf vz exploatație

esploetație sf vz exploatație

esploetațiune sf vz exploatație

esplotație sf vz exploatație

esplotațiune sf vz exploatație

exploatațiune sf vz exploatație

explotație sf vz exploatație

explotațiune sf vz exploatație

EXPLOATAȚIUNE s.f. v. exploatație.

*exploatațiúne f. (fr. exploitation). Acțiunea de a exploata pămînturĭ, pădurĭ, mine. Locu unde se exploatează. Fig. Folos nepermis tras din munca altuĭa. – Și -áție, dar maĭ des -áre.

exploatație (desp. -ploa-, -ți-e) s. f., art. exploatația (desp. -ți-a), g.-d. art. exploatației; pl. exploatații, art. exploatațiile (desp. -ți-i-)

exploatație (-ploa-, -ți-e) s. f., art. exploatația (-ți-a), g.-d. art. exploatației; pl. exploatații, art. exploatațiile (-ți-i-)

exploatație s. f. (sil. -ploa-, -ți-e), art. exploatația (sil. -ți-a), g.-d. art. exploatației; pl. exploatații, art. exploatațiile (sil. -ți-i-)

EXPLOATAȚIE s. exploatare. (O ~ petrolieră modernă.)

EXPLOATAȚIE s. exploatare. (O ~ petrolieră modernă.)