4 definiții pentru eșuat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

eșuat1 sn [At: MDA ms / P: e-șu-at / Pl: ~uri / E: eșua] (Rar) 1-5 Eșuare (1-5).

eșuat2, ~ă a [At: VINEA, L. I, 86 / P: e-șu-at / Pl: ~ați, ~e / E: eșua] 1 (Mrn; d. nave) Care s-a așezat accidental cu chila pe un banc de nisip sau pe o stâncă. 2 (Mrn; d. nave) Care a rămas împotmolit în urma devierii de la drumul navigabil. 3 (Rar; d. oameni) Aflat pe o navă eșuată (1-2). 4 (D. acțiunile oamenilor) Nereușit. 5 (D. oameni) Care a suferit un eșec (5).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EȘUAT adj. neizbutit, nereușit, ratat. (O acțiune ~.)

EȘUAT adj. neizbutit, nereușit, ratat. (O acțiune ~.)

Intrare: eșuat
eșuat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eșuat
  • eșuatul
  • eșuatu‑
  • eșua
  • eșuata
plural
  • eșuați
  • eșuații
  • eșuate
  • eșuatele
genitiv-dativ singular
  • eșuat
  • eșuatului
  • eșuate
  • eșuatei
plural
  • eșuați
  • eșuaților
  • eșuate
  • eșuatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)