15 definiții pentru fărâmiță

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FĂRÂMIȚĂ, fărâmițe, s. f. Diminutiv al lui fărâmă; fărâmică. – Fărâmă + suf. -iță.

FĂRÂMIȚĂ, fărâmițe, s. f. Diminutiv al lui fărâmă; fărâmică. – Fărâmă + suf. -iță.

fărâmiță sf [At: ȘEZ. I, 68 / V: ~răm~, firim~ / Pl: ~țe / E: fărâmă + -iță] 1-2 (Șhp) Fărâmă (2) (mică).

FĂRÂMIȚĂ ~e f. (diminutiv de la fărâmă) Fărâmă mică. /fărâmă + suf. ~iță

fărămiță sf vz fărâmiță

fărimiță sf vz fărâmiță corectat(ă)

firimiță sf vz fărâmiță

FĂRÎMIȚĂ (pl. -țe) sf. dim. FĂRÎ: umerii obrazului scoși și nasul numai o ~ de sfîrc I. -GH..

FĂRÎMIȚĂ, fărîmițe, s. f. Diminutiv al lui fărîmă. Își tăie o fărîmiță de carne de subsuoară, o dete zmăului să-i zăbăvească vremea și începu să-și strige cîinele. ȘEZ. I 68.

fărămíță f., pl. e. Fărîmă foarte mică: o fărămiță de pîne. – Și sf-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fărâmiță s. f., g.-d. art. fărâmiței; pl. fărâmițe

fărâmiță s. f., g.-d. art. fărâmiței; pl. fărâmițe

fărâmiță s. f., g.-d. art. fărâmiței; pl. fărâmițe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FĂRÂMIȚĂ s. fărâmică.

FĂRÎMIȚĂ s. fărîmică.

Intrare: fărâmiță
fărâmiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fărâmiță
  • fărâmița
plural
  • fărâmițe
  • fărâmițele
genitiv-dativ singular
  • fărâmițe
  • fărâmiței
plural
  • fărâmițe
  • fărâmițelor
vocativ singular
plural
fărămiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
firimiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
fărimiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fărâmiță, fărâmițesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui fărâmă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fărâmică
    • format_quote Își tăie o fărîmiță de carne de subsuoară, o dete zmăului să-i zăbăvească vremea și începu să-și strige cîinele. ȘEZ. I 68. DLRLC
etimologie:
  • Fărâmă + -iță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.