14 definiții pentru farsor
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FARSOR, -OARE, farsori, -oare, s. m. și f. Persoană lipsită de seriozitate, care se ține de păcăleli. ♦ Persoană care caută să treacă drept alta decât este în realitate (prin minciuni, înșelătorie); impostor. – Din fr. farceur.
FARSOR, -OARE, farsori, -oare, s. m. și f. Persoană lipsită de seriozitate, care se ține de păcăleli. ♦ Persoană care caută să treacă drept alta decât este în realitate (prin minciuni, înșelătorie); impostor. – Din fr. farceur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
farsor sm [At: DA / Pl: ~i / E: fr farceur] 1 Persoană neserioasă, care se ține de păcăleli. 2 Impostor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*FARSOR sm. Cel ce face altuia farse, renghiuri; poznaș, hîtru, ghiduș [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
FARSOR, farsori, s. m. Cel care se ține de farse; om lipsit de seriozitate. V. păcălici, poznaș. Titu Herdelea îl asculta cu toată gravitatea cuvenită, dar în sinea sa se gîndea că acest Baloleanu e un mare farsor. REBREANU, R. II 215. Poeții aceștia, care se numesc decadenți sau simboliști... adeseori îmi fac efectul unor dibaci farsori. DEMETRESCU. O. 146.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FARSOR, -OARE s.m. și f. Persoană care face farse. ♦ Om neserios; impostor. [< fr. farceur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FARSOR, -OARE s. m. f. 1. cel care face farse; om neserios. 2. impostor, șarlatan. (< fr. farceur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FARSOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care se ține de farse; om care păcălește. /<fr. farceur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
farsor m. 1. care joacă numai farse; 2. caraghios.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*farsór, -oáre s. (fr. farceur). Persoană care se ține de farse, poznaș, bufon. Persoană neserioasă: farsoriĭ politicĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
farsor s. m., pl. farsori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
farsor s. m., pl. farsori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
farsor s. m., pl. farsori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FARSOR s. v. impostor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FARSOR s. impostor, șarlatan, șnapan.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
farsor, farsorisubstantiv masculin farsoare, farsoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană lipsită de seriozitate, care se ține de păcăleli. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Titu Herdelea îl asculta cu toată gravitatea cuvenită, dar în sinea sa se gîndea că acest Baloleanu e un mare farsor. REBREANU, R. II 215. DLRLC
- Poeții aceștia, care se numesc decadenți sau simboliști... adeseori îmi fac efectul unor dibaci farsori. DEMETRESCU. O. 146. DLRLC
-
etimologie:
- farceur DEX '09 DEX '98 DN