18 definiții pentru forma

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FORMA, formez, vb. I. Tranz. 1. A da ființă și formă unui lucru; a face. ♦ Refl. A lua ființă, a lua naștere. 2. A educa, a crește. 3. (Despre mai multe elemente) A alcătui, a compune. ♦ A constitui, a reprezenta. 4. (Tehn.) A confecționa forme de turnătorie, a îndeplini operația de formare (2). – Din fr. former, lat. formare.

forma [At: I. NEGRUZZI, S. I, 88 / Pzi: ~mez / E: fr former, Iar formare] 1 vt A da ființă și formă unui lucru Si: a face. 2 vr A lua ființă. 3 vt A crește. 4-5 vt A (se) educa. 6-7 vtr A (se) transforma. 8 vt (D. mai multe elemente) A alcătui. 9-10 vtr (D. mai multe elemente) A (se) constitui. 11 vt (D. mai multe elemente) A reprezenta. 12 vt (Teh) A confecționa forme de turnătorie. 13 vt (Teh) A îndeplini operația de formare (8).

*FORMA (-mez) I. vb. tr. 1 A crea, a plăsmui, a da ființă și formă 2 A da o formă anumită după un tipic, după un model, a desena: ~ un triunghiu 3 A alcătui, a constitui, a compune: ~ un Stat; ~ ministerul; ~ o familie 4 A crea, a da naștere la: ~ cuvinte nouă 5 A produce printr’o modificare: ~ timpurile unui verb 6 A organiza: ~ un batalion 7 A concepe, a imagina: ~ un proiect, un plan 8 A educa, a instrui, a cultiva prin instrucțiune, prin educațiune: școala formează pe copii 9 A exercita, a deprinde: experiența formează pe om; războiul formează pe soldat. II. vb. refl. 1 A lua o anumită formă sau înfățișare 2 A se alcătui, a se compune 3 A se produce 4 A se educa, a se instrui 5 A se deprinde [fr.].

FORMA, formez, vb. I. Tranz. 1. A da ființă și formă unui lucru; a face. ♦ Refl. A lua ființă, a lua naștere. 2. A educa, a crește. 3. (Despre mai multe elemente) A alcătui, a compune. ♦ A constitui, a reprezenta. 4. A confecționa forme de turnătorie, a îndeplini operația de formare. (2) – Din fr. former, lat. formare.

FORMA, formez, vb. I. 1. Tranz. A alcătui, a constitui, a face. V-am citit cu admirație și mi-am format ferma convingere că trebuie să fiți un om bun. VLAHUȚĂ, O. A. 430. Cînd, în fine, au zis în fața lumii: Voim a forma de acum înainte un stat independent!, desigur nici unul dintr-înșii nu și-a putut închipui că această declarațiune este un simplu cuvînt. ODOBESCU, S. III 454. ♦ A organiza. 2. Tranz. A dezvolta. Scopul lui era să îndemne pe artiști și să formeze gustul publicului. GHICA, S. A. 80. ♦ A educa, a crește. Uniunea Tineretului Muncitor ajută partidul să educe tineretul muncitor în spirit comunist, să formeze cadrele de tehnicieni și specialiști pentru toate ramurile construcției socialismului. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 9-10, 52. 3. Refl. A lua ființă, a lua naștere. Rocile sedimentare s-au format prin depunere. 4. Tranz. A confecționa forme de turnătorie.

FORMA vb. I. tr., refl. 1. A (se) face, a lua ființă. ♦ A (se) constitui, a (se) organiza. ♦ tr. A alcătui, a confecționa. 2. A (se) educa, a (se) dezvolta; a crește. [< fr. former, it., lat. formare].

FORMA vb. I. tr., refl. 1. a (se) face, a lua ființă. ◊ a (se) constitui, a (se) organiza. 2. a (se) educa, a (se) dezvolta; a crește. II. tr. (despre elemente multiple) a alcătui, a compune; a reprezenta. (< fr. former, lat. formare)

A FORMA ~ez tranz. 1) A face să se formeze. 2) A dezvolta prin acțiuni conștiente și sistematice de instruire și educare. 3) (metale sau aliaje în stare lichidă) A turna într-un tipar (pentru a da o formă). /<fr. former, lat. formare

A SE FORMA mă ~ez intranz. A-și lua începutul; a lua naștere; a lua ființă. /<fr. former, lat. formare

formà v. 1. a da ființă și formă; 2. a da o formă sau figură: a forma litere, sunete; 3. a institui, a stabili: a forma o societate; 4. a produce, a constitui: ploaia a format un torent; 5. a concepe, a imagina: a forma un proiect; 6. a cultiva prin instrucțiune, prin educațiune: a forma inima copiilor; 7. a lua, a căpăta o formă: corpul său se formează.

*forméz v. tr. (lat. formare). Daŭ formă, existență: a forma o figură, un stabiliment. Instituĭ, stabilesc: a forma o familie. Constituĭ, compun, produc: vaporiĭ formează nouriĭ. Fig. Concep, imaginez: a forma un proĭect. Constituĭ: bunătatea formează fondu caracteruluĭ luĭ. Cultiv, cĭoplesc, modelez: exemplele formează caracterele. V. refl. Ĭaŭ formă, mă constituĭ, mă fac. Mă cĭoplesc, mă cultiv: vitejiĭ se formează în războĭ. – Și furmez (sec. 18) și formŭĭesc (Dos.).

înfurméz, V. formez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

forma (a ~) (a da formă) vb., ind. prez. 1 sg. formez, 3 formea; conj. prez. 1 sg. să formez, 3 să formeze

+forma (pro ~) (lat.) loc. adj. (facturi ~)

forma (a ~) vb., ind. prez. 3 formea

forma vb., ind. prez. 1 sg. formez, 3 sg. și pl. formea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FORMA vb. 1. v. fasona. 2. v. alcătui. 3. v. constitui. 4. a constitui, a fi, a însemna, a reprezenta, (rar) a prezenta. (Acest capitol ~ partea esențială a lucrării.) 5. a crea, a pregăti. (~ cadre de specialiști.) 6. v. educa.

FORMA vb. 1. a fasona, a modela, (înv. și pop.) a tipări. (A ~ un obiect.) 2. a alcătui, a compune, a constitui, (rar) a întocmi, (înv.) a informa, a săvîrși. (Elemente care ~ un ansamblu.) 3. a alcătui, a constitui, a crea, a desemna, a institui, a înființa, a numi, a organiza, a stabili, (înv.) a tocmi. (A ~ o comisie specială.) 4. a constitui, a fi, a însemna, a reprezenta, (rar) a prezenta. (Acest capitol ~ partea esențială a lucrării.) 5. a crea, a pregăti. (~ cadre de specialiști.) 6. a crește, a educa, (înv.) a pedepsi. (A ~ în spiritul patriotismului, j

Intrare: forma
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • forma
  • formare
  • format
  • formatu‑
  • formând
  • formându‑
singular plural
  • formea
  • formați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • formez
(să)
  • formez
  • formam
  • formai
  • formasem
a II-a (tu)
  • formezi
(să)
  • formezi
  • formai
  • formași
  • formaseși
a III-a (el, ea)
  • formea
(să)
  • formeze
  • forma
  • formă
  • formase
plural I (noi)
  • formăm
(să)
  • formăm
  • formam
  • formarăm
  • formaserăm
  • formasem
a II-a (voi)
  • formați
(să)
  • formați
  • formați
  • formarăți
  • formaserăți
  • formaseți
a III-a (ei, ele)
  • formea
(să)
  • formeze
  • formau
  • forma
  • formaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

forma, formezverb

  • 1. A da ființă și formă unui lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: face
    • format_quote V-am citit cu admirație și mi-am format ferma convingere că trebuie să fiți un om bun. VLAHUȚĂ, O. A. 430. DLRLC
    • format_quote Cînd, în fine, au zis în fața lumii: Voim a forma de acum înainte un stat independent!, desigur nici unul dintr-înșii nu și-a putut închipui că această declarațiune este un simplu cuvînt. ODOBESCU, S. III 454. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A lua ființă, a lua naștere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Rocile sedimentare s-au format prin depunere. DLRLC
  • 2. Crește, educa. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Uniunea Tineretului Muncitor ajută partidul să educe tineretul muncitor în spirit comunist, să formeze cadrele de tehnicieni și specialiști pentru toate ramurile construcției socialismului. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 9-10, 52. DLRLC
    • 2.1. Dezvolta. DLRLC DN
      sinonime: dezvolta
      • format_quote Scopul lui era să îndemne pe artiști și să formeze gustul publicului. GHICA, S. A. 80. DLRLC
  • 3. Despre mai multe elemente: alcătui, compune, confecționa. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 4. tehnică A confecționa forme de turnătorie, a îndeplini operația de formare. DEX '09 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.