frapare s. f. (tehn.) ◊ „Un nou sistem de fabricație a discurilor de fricțiune destinate tractoarelor cu șenile, sistem denumit «frapare», original și eficient, prin care, printr-o operație de presare după sinterizarea pieselor, se elimină rectificările pe ambele fețe, ceea ce înseamnă, practic, 1,4 milioane lei economie.” Sc. 11 XI 74 p. 1 (din frapa; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)

FRAPA, frapez, vb. I. Tranz. 1. A se impune atenției cuiva prin caracteristici izbitoare; a impresiona puternic, a bate la ochi. 2. A răci șampania sau alte băuturi alcoolice cu ajutorul gheții. – Din fr. frapper.

FRAPA vb. I. tr. 1. A sări în ochi, a izbi, a surprinde. 2. A răci băuturi alcoolice cu ajutorul gheții. [< fr. frapper].

A FRAPA ~ez tranz. livr. 1) A impresiona puternic prin caracteristici ieșite din comun. 2) A răci cu ajutorul gheții. ~ vinul. /<fr. frapper

frapa vb., ind. prez. 1 sg. frapez, 3 sg. și pl. frapează

FRAPA vb. a surprinde, a șoca, (fig.) a izbi. (M-a ~ înfățișarea lui.)

FRAPÁ vb. I. În gastronomie, a răci puternic și repede, punând gheață de jur-împrejurul unui vas în care se află un preparat sau o băutură sau prin introducerea acestuia pentru scurt timp în refrigerator; din fr. frapper; dacă la gheață se adaugă sare pentru a-i mări puterea de răcire, se numește a sangla, din fr. sangler; cocteilurile se frapează prin agitare cu gheață în shaker.