7 definiții pentru fuleu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FULEU, fulee, s. n. 1. Alergare în pas mare, mâinile mișcându-se în ritmul picioarelor. 2. Distanța parcursă de un cal din momentul când se desprinde de pământ și până îl atinge din nou, marcată de două urme succesive ale aceluiași picior. – Din fr. foulée.
FULEU, fulee, s. n. 1. Alergare în pas mare, mâinile mișcându-se în ritmul picioarelor. 2. Distanța parcursă de un cal din momentul când se desprinde de pământ și până îl atinge din nou, marcată de două urme succesive ale aceluiași picior. – Din fr. foulée.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
fuleu sn [At: DEX / Pl: ~ee / E: fr foulée] 1 Alergare în pas mare, cu mâinile mișcându-se în ritmul picioarelor. 2 Distanța parcursă de un cal din momentul când se desprinde de pământ și până îl atinge din nou, marcată de două urme succesive ale aceluiași picior. 3 Lungime a pasului la patrupede.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FULEU s.n. 1. Alergare în pas mare, mîinile mișcîndu-se în ritmul picioarelor. 2. Distanță parcursă de un cal din momentul cînd se desprinde de pămînt și pînă îl atinge din nou. ♦ Lungimea pasului la patrupede. [< fr. foulée].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FULEU s. n. 1. alergare în pas mare. 2. distanță parcursă de un cal din momentul când se desprinde de pământ și până îl atinge din nou. ◊ lungimea pasului la patrupede. (< fr. foulée)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fuleu s. n., art. fuleul; pl. fulee
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fuleu s. n., art. fuleul; pl. fulee
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fuleu s. n., art. fuleul; pl. fulee
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
fuleu, fuleesubstantiv neutru
- 1. Alergare în pas mare, mâinile mișcându-se în ritmul picioarelor. DEX '09 DEX '98 DN
- 2. Distanța parcursă de un cal din momentul când se desprinde de pământ și până îl atinge din nou, marcată de două urme succesive ale aceluiași picior. DEX '09 DEX '98 DN
- 2.1. Lungimea pasului la patrupede. DN
-
etimologie:
- foulée DEX '09 DEX '98 DN