14 definiții pentru funcționa
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FUNCȚIONA, funcționez, vb. I. Intranz. A-și îndeplini funcția, rolul. ♦ A fi în funcție, a se afla în stare de funcționare. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fonctionner (după funcție).
FUNCȚIONA, funcționez, vb. I. Intranz. A-și îndeplini funcția, rolul. ♦ A fi în funcție, a se afla în stare de funcționare. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fonctionner (după funcție).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
funcționa vi [At: MAIORESCU, D. IV, 385 / P: ~ți-o~ / Pzi: ~nez / E: fr fonctionner] 1 A-și îndeplini rolul Si: a acționa. 2 (D. aparate, mecanisme etc.) A se afla în stare de funcționare (2) Si: a merge. 3 (D. aparate, mecanisme etc.) A îndeplini condițiile pentru a fi folosit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*FUNCȚIONA (-onez) vb. intr. A îndeplini o slujbă; a-și împlini funcțiunea; a lucra [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
FUNCȚIONA, funcționez, vb. I. Intranz. A-și îndeplini funcția, rolul; a fi în stare de funcționare. În fundul minelor, la ultimul orizont, se află motoarele care pun în mișcare pompele de apă. Acestea sînt aproape tot atît de puternice ca și acelea care, la suprafață, fac să funcționeze grelele ascensoare. BOGZA, V. J. 83. Aștept un telefon și aș vrea ca aparatul să funcționeze. SEBASTIAN, T. 73. – Pronunțat: -ți-o-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FUNCȚIONA vb. I. intr. A-și exercita funcția, rolul. ♦ A fi în funcție, în stare de funcționare. [Pron. -ți-o-. / < fr. fonctionner].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FUNCȚIONA vb. intr. a-și exercita funcția, rolul; a fi în stare de activitate. (< fr. fonctionner)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A FUNCȚIONA ~ez intranz. (despre mașini, aparate etc.) A-și îndeplini funcția; a se afla în acțiune; a lucra; a merge. [Sil. -ți-o-] /<fr. fonctionner
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
funcționà v. a-și împlini funcțiunea.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*funcționéz v. intr. (d. funcțiune; fr. fonctionner). Împlinesc o funcțiune (ca om orĭ ca mașină): această mașină funcționează bine. Îs pus în acțiune: această fabrică funcționează maĭ mult ĭarna.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
funcționa (a ~) (desp. func-ți-o-) vb., ind. prez. 1 sg. funcționez, 3 funcționează; conj. prez. 1 sg. să funcționez, 3 să funcționeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
funcționa (a ~) (func-ți-o-) vb., ind. prez. 3 funcționează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
funcționa vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 3 sg. și pl. funcționează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FUNCȚIONA vb. 1. v. lucra. 2. (rar) a ființa. (~ un birou special de informații.) 3. a lucra. (Uzina ~ cu întreaga capacitate.) 4. a merge, a umbla. (Ceasornicul, motorul ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FUNCȚIONA vb. 1. a lucra, a servi, a sluji, (înv.) a posluși. (~ ca laborantă de 10 ani.) 2. (rar) a ființa. (~ un birou special de informații.) 3. a lucra. (Uzina ~ cu întreaga capacitate.) 4. a merge, a umbla. (Ceasornicul, motorul ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: func-ți-o-na
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
funcționa, funcționezverb
- 1. A-și îndeplini funcția, rolul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: lucra
- În fundul minelor, la ultimul orizont, se află motoarele care pun în mișcare pompele de apă. Acestea sînt aproape tot atît de puternice ca și acelea care, la suprafață, fac să funcționeze grelele ascensoare. BOGZA, V. J. 83. DLRLC
- Aștept un telefon și aș vrea ca aparatul să funcționeze. SEBASTIAN, T. 73. DLRLC
- 1.1. A fi în funcție, a se afla în stare de funcționare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: merge
-
etimologie:
- fonctionner (după funcție). DEX '09 DEX '98 DN