fățiș, ~ă [At: PALIA (1582), ap. GCR 70/30 / E: față + -iș] 1-2 (Înv) a, av De față. 3-4 a, av (Care se face, se manifestă etc.) pe față. 5 (Înv; nob; d. coasta unui munte) Abrupt (1).

fățíș, -ă adj., adv. 1 adj. Care se face, se manifestă, se exprimă etc. direct, deschis, pe față. Provocare fățișă. 2 adj. Care este declarat, recunoscut, mărturisit. Dușman fățiș al războiului. 3 adv. Pe față, în fața tuturor, (în mod) public. Dușmanii... îl urmează mișelește, fără a îndrăzni să-și deie piept fățiș cu el (C. NEGR.). • pl. -i, -e. / față + -iș.

FĂȚIȘ I. adv. Pe față, deschis, fără a se ascunde: să ne împotrivim ~ și pieptiș năvălirii modei ISP.. II. adj. Care se face, se spune pe față, fără a se tăinui: se luptă împotriva vrăjmașilor fățiși ai legii creștinești BĂLC..

FĂȚIȘ adv. (În opoziție cu într-ascuns, (pe) furiș) În fața tuturor, (în) public, pe față; deschis, netăinuit. Nu vreau, Sub ascuns, să-mi iau soția ce-s în drept, fățiș s-o iau. DAVILA, V. V. 105. Dușmanii... îl urmează mișelește, fără a îndrăzni să-și deie piept fățiș cu el. NEGRUZZI, S. I 168. ◊ (Adjectival) State mai bătrîne și mai puternice nu-și stăpînesc expresia unei fățișe invidii față cu succesele noastre. CARAGIALE, N. F. 78. Se luptă împotriva vrăjmașilor fățiși ai legii. BĂLCESCU, O. II 130. ♦ (Adjectival) Ostentativ. Așa ne cugetam și noi! zîmbi a rîde cu înveselire fățișă regele get. C. PETRESCU, R. DR. 9.

FĂȚIȘ ~ă ( ~i, ~e) și adverbial Care se efectuează pe față, deschis, în văzul tuturor. /față + suf. ~iș

fățiș adv. pe față.

fățíș adv. Pe față, deschis: a declara fățiș. Adj. O acțiune fățișă contra cuĭva.

fățiș adj. m., pl. fățiși; f. fățișă, art. fățișa, pl. fățișe

fățiș adj. m., pl. fățiși; f. fățișă, art. fățișa, pl. fățișe

fățiș adj. m., pl. fățiși; f. sg. fățișă, pl. fățișe

FĂȚIȘ adj., adv. 1. adj. declarat, deschis, mărturisit, recunoscut, vădit, (livr.) manifest. (Dușman ~ al războiului.) 2. adj. direct. (Provocare ~.) 3. adv. deschis, direct, franc, sincer, (înv.) aievea, avedere, (fig.) neted, verde. (I-a spus ~ tot ce avea de spus.)

FĂȚIȘ adj., adv. 1. adj. declarat, deschis, mărturisit, recunoscut, vădit, (livr.) manifest. (Dușman ~ al războiului.) 2. adj. direct. (Provocare ~.) 3. adv. deschis, direct, franc, sincer, (înv.) aievea, avedere, (fig.) neted, verde. (I-a spus ~ tot ce avea de spus.)

PEIORA SUNT TECTA ODIA, QUAM APERTA (lat.) ura ascunsă este mai rea decât cea fățișă – Seneca, „De moribus”, 52.