GHIȘEU, ghișee, s. n. Ferestruică ori deschizătură special amenajată în ușa sau în peretele unui birou, prin care publicul poate lua contact direct cu funcționarii unei instituții. [Var.: (rar) ghișet s. n.] – Din fr. guichet.

ghișeu sn [At: CADE / V: (înv) ~et / Pl: ~ee / E: fr guichet] Ferestruică ori deschizătură amenajată în ușa sau în peretele unui birou, prin care publicul poate lua contact direct cu funcționarii unei instituții.

GHIȘEU, ghișee, s. n. Ferestruică ori deschizătură special amenajată în ușa sau în peretele unui birou (2), prin care publicul poate lua contact direct cu funcționarii unei instituții. [Var.: (rar) ghișet s. n.] – Din fr. guichet.

GHIȘEU, ghișee, s. n. Ferestruică sau deschizătură făcută într-o ușă sau într-un perete, prin care publicul ia contact, fără a intra în birouri, cu funcționarii unei instituții. Ghișeul de scrisori recomandate. ▭ Ozun nu știa unde se află ghișeul de publicitate. C. PETRESCU, C. V.160.

GHIȘEU s.n. Ferăstruică, deschizătură amenajată într-o ușă, într-un perete etc. al unui birou, prin care se poate comunica sau transmite ceva. [Pron. -șeu, var. ghișet s.n. / < fr. guichet].

GHIȘEU s. n. ferestruică amenajată într-o ușă, într-un perete al unui birou, prin care publicul poate comunica cu funcționarii. (< fr. guichet)

GHIȘEU ~e n. Deschizătură mică, făcută în ușa sau în peretele unui birou, prin care publicul poate contacta (pentru a se informa, pentru a face anumite operații) funcționarii biroului. /<fr. guichet

ghișeu n. ferestruie într’un zid sau poartă prin care se poate vorbi făr’a deschide ușa (= fr. guichet).

*ghișéŭ n., pl. eĭe și eurĭ, și ghișét n., pl. e (fr. guichet, probabil, de orig. scandinavă, din islandezu vikja, sued. vicka, a mișca, a învîrti). Ferestruĭe (deschizătură) făcută într’o ușă saŭ părete ca să poțĭ vorbi cu cineva, ca la poștă, la locu de vînzare a biletelor de tren ș. a.

ghișet sn vz ghișeu

GHIȘET s.n. v. ghișeu.

ghișeu s. n., art. ghișeul; pl. ghișee

ghișeu s. n., art. ghișeul; pl. ghișee

ghișeu s. n., art. ghișeul; pl. ghișee

ghișeu, pl. ghișee

ghișeu, -șee.

ghișeu (ghișee), s. n. – Ferestruică prin care publicul ia contact cu funcționarii unei instituții. – Var. (înv.) ghișet. Fr. guichet.

ghișeu, ghișee s. n. (glum.) șliț, prohab.