11 definiții pentru giruetă
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GIRUETĂ, giruete, s. f. Instrument meteorologic cu care se determină direcția și intensitatea vântului. [Pr.: -ru-e-] – Din fr. girouette.
GIRUETĂ, giruete, s. f. Instrument meteorologic cu care se determină direcția și intensitatea vântului. [Pr.: -ru-e-] – Din fr. girouette.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
giruetă sf [At: DN2 / P: ~ru-e~ / Pl: ~te / E: fr girouette] Instrument meteorologic cu care se determină direcția și intensitatea vântului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GIRUETĂ s.f. Dispozitiv pentru indicarea direcției și intensității vîntului. [Pron. -ru-e-. / < fr. girouette].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GIRUETĂ s. f. instrument meteorologic pentru măsurarea direcției și intensității vântului; anemoscop. (< fr. giruette)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
GIRUETĂ ~e f. Instrument meteorologic pentru determinarea direcției și intensității vântului. /<fr. girouette
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
giruetă (desp. -ru-e-) s. f., g.-d. art. giruetei; pl. giruete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
giruetă (-ru-e-) s. f., g.-d. art. giruetei; pl. giruete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
giruetă s. f. (sil. -ru-e-), pl. giruete
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GIRUETĂ s. (MET.) anemoscop. (Cu ~ se determină direcția vântului.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GIRUETĂ s. (MET.) anemoscop. (Cu ~ se determină direcția vîntului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
GIRUETĂ instrument metrologic utilizat pentru determinarea direcției și măsurarea vitezei și intensității vântului. Girueta este compusă dintr-un cadran circular gradat pe care se mișcă indicatorul punctelor cardinale și o plăcuță de metal care capătă o anumită înclinare față de verticală sub acțiunea vântului, indicându-i intensitatea.
- silabație: gi-ru-e-tă
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
giruetă, giruetesubstantiv feminin
- 1. Instrument meteorologic cu care se determină direcția și intensitatea vântului. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: anemoscop
etimologie:
- girouette DEX '09 DEX '98 DN