opțiuni
  • info

13 definiții pentru gătit (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GĂTIT2, -Ă, gătiți, -te, adj. 1. Care este îmbrăcat frumos, îngrijit, dichisit, împodobit. 2. (Despre mâncăruri) Care este preparat, pregătit (la foc). 3. (Reg.) Sfârșit, isprăvit. [Var.: (reg.) gătat, -ă adj.] – V. găti.

GĂTIT2, -Ă, gătiți, -te, adj. 1. Care este îmbrăcat frumos, îngrijit, dichisit, împodobit. 2. (Despre mâncăruri) Care este preparat, pregătit (la foc). 3. (Reg.) Sfârșit, isprăvit. [Var.: (reg.) gătat, -ă adj.] – V. găti.

gătit2, ~ă a [At: CREANGĂ, A. 123 / V: (reg) ~tat / Pl: ~iți, ~e / E: găti] 1 (D. mâncăruri) Preparat (la foc). 2 Îmbrăcat frumos, îngrijit, dichisit. 3 (Reg) Care a fost sfârșit, isprăvit. 4 (Pop) Pregătit.

GĂTIT, -Ă, gătiți, -te, adj. 1. (Despre persoane) Îmbrăcat (frumos), împodobit, dichisit. Fetele erau cu capetele goale gătite cu flori de grădină. SADOVEANU, O. VII 60. Ard vesele flăcări pe vatră; Și-ai casei, la masă, gătiți, Vin oaspeți, și cînele latră. COȘBUC, P. II 46. Flăcăii, gătiți frumos, ca în zi de sărbătoare, foiau prin sat. CREANGĂ, A. 123. ◊ Fig. Bulevardul gării se întinde către inima orașului, curat și gătit cu tei. SAHIA, N. 54. 2. (Despre mîncări) Preparat, pregătit (la foc). Mama lui Abu-Hasan, pricepută la bucătărie, le-a dat trei feluri de mîncări: niște porumbei gătiți cu zarzavaturi și cu orez, apoi o gîscă la tavă și pe urmă un clapon fript. CARAGIALE, O. III 63. – Variantă: (Transilv., 1) gătat, -ă (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 424) adj.

gătit a. 1. preparat; 2. împodobit; 3. copt, fiert (de bucate).

gătit, -ă adj. Terminat. Pregătit, preparat. Ornat cu toaleta făcută: o cocoană gătită de bal.

GĂTAT, -Ă adj. v. gătit2.

GĂTAT, -Ă adj. v. gătit2.

gătat, ~ă a vz gătit2

GĂTAT, -Ă adj. v. gătit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gătit s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GĂTIT adj. 1. aranjat, cochet, dichisit, elegant, fercheș, ferchezuit, îngrijit, spilcuit, (pop. și fam. depr.) sclivisit, (pop.) dres, (Transilv. și Ban.) cinaș, (Transilv.) nialcoș, (turcism înv.) muchelef. (Om ~.) 2. v. împodobit. 3. pregătit, preparat, (înv.) prefăcut. (Mâncare ~.)

GĂTIT adj. 1. aranjat, cochet, dichisit, elegant, fercheș, ferchezuit, îngrijit, spilcuit, (pop. și fam. depr.) sclivisit, (pop.) dres, (Transilv. și Ban.) cinaș, (Transilv.) nialcoș, (turcism înv.) muchelef. (Om ~.) 2. decorat, împodoiit, înfrumusețat, ornamentat, ornat, pavoazat, (prin Munt.) taxidit. (O clădire frumos ~.) 3. pregătit, preparat, (înv.) prefăcut. (Mîncare ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

gătat, -ă, gătați, -te, adj. – 1. Terminat. 2. Aranjat, îmbrăcat cu haine de sărbătoare: „Unde meri, mândruț, gătat?” (Memoria, 2001: 98). – Din găta.

gătat, -ă, adj. – Aranjat, îmbrăcat cu haine de sărbătoare: „Unde meri, mândruț, gătat?” (Memoria 2001: 98). – Din găta.

Intrare: gătit (adj.)
gătit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gătit
  • gătitul
  • gătitu‑
  • gătită
  • gătita
plural
  • gătiți
  • gătiții
  • gătite
  • gătitele
genitiv-dativ singular
  • gătit
  • gătitului
  • gătite
  • gătitei
plural
  • gătiți
  • gătiților
  • gătite
  • gătitelor
vocativ singular — —
plural — —
gătat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gătat
  • gătatul
  • gătatu‑
  • gătată
  • gătata
plural
  • gătați
  • gătații
  • gătate
  • gătatele
genitiv-dativ singular
  • gătat
  • gătatului
  • gătate
  • gătatei
plural
  • gătați
  • gătaților
  • gătate
  • gătatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gătit, gătităadjectiv

    • format_quote Fetele erau cu capetele goale gătite cu flori de grădină. SADOVEANU, O. VII 60. DLRLC
    • format_quote Ard vesele flăcări pe vatră; Și-ai casei, la masă, gătiți, Vin oaspeți, și cînele latră. COȘBUC, P. II 46. DLRLC
    • format_quote Flăcăii, gătiți frumos, ca în zi de sărbătoare, foiau prin sat. CREANGĂ, A. 123. DLRLC
    • format_quote figurat Bulevardul gării se întinde către inima orașului, curat și gătit cu tei. SAHIA, N. 54. DLRLC
  • 2. (Despre mâncăruri) Care este preparat, pregătit (la foc). DEX '09 DLRLC
    sinonime: prefăcut
    • format_quote Mama lui Abu-Hasan, pricepută la bucătărie, le-a dat trei feluri de mîncări: niște porumbei gătiți cu zarzavaturi și cu orez, apoi o gîscă la tavă și pe urmă un clapon fript. CARAGIALE, O. III 63. DLRLC
  • 3. regional Isprăvit, sfârșit. DEX '09
    sinonime: isprăvit sfârșit
etimologie:
  • vezi găti DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.