O definiție pentru hăghieci
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
hăghieci (-ce), s. n. – Surcele, lemne. Mag. ághegy „ramură” (Drăganu, Dacor., V, 364).
Intrare: hăghieci
hăghieci substantiv neutru
substantiv neutru (N58) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)