5 definiții pentru hățit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
hățit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: hăți2] (Reg) 1 Zgâlțâire. 2 Hățire (2).
hățit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: hăți2] (Reg) 1 Zgâlțâit2. 2 Tras cu forța.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HĂȚI, hățesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A zgâlțâi, a smuci pe cineva. – Din hăț1.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hăți vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hățesc, imperf. 3 sg. hățea; conj. prez. 3 sg. și pl. hățească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HĂȚI vb. v. smuci, zgâlțâi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: hățit
hățit participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
hăți, hățescverb
-
- Antița însă i-a sărit din dos în spate și, coprinzîndu-l cu brațele, a început să-l hățească. SLAVICI, N. I 66. DLRLC
- Și mi ți-l apucară pe bietul lup și mi ți-l hățiră și tot mii de bucățele-l făcură. RETEGANUL, P. III 41. DLRLC
-
etimologie:
- hăț (1.) DEX '09 DEX '98