opțiuni
  • info

14 definiții pentru imobiliza

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMOBILIZA, imobilizez, vb. I. Tranz. A aduce pe cineva sau ceva în stare de nemișcare, de neclintire, a face să nu se mai poată mișca, să nu mai poată acționa. ♦ A investi mari disponibilități într-o întreprindere, într-o afacere (scoțându-le din circuitul normal). – Din fr. immobiliser.

IMOBILIZA, imobilizez, vb. I. Tranz. A aduce pe cineva sau ceva în stare de nemișcare, de neclintire, a face să nu se mai poată mișca, să nu mai poată acționa. ♦ A investi mari disponibilități într-o întreprindere, într-o afacere (scoțându-le din circuitul normal). – Din fr. immobiliser.

imobiliza vt [At: IBRĂILEANU, A. 132 / Pzi: ~zez / E: fr immobiliser] 1 A aduce pe cineva sau ceva în stare de nemișcare, de neclintire. 2 A priva pe cineva de libertatea de mișcare. 3 A investi mari disponibilități într-o întreprindere, într-o afacere (scoțându-le din circuitul normal). 4 A face un vehicul inutilizabil. 5 (Pex) A face un bun indisponibil.

IMOBILIZA, imobilizez, vb. I. Tranz. A pune (pe cineva sau ceva) în neputință de a se mișca, a aduce în stare de nemișcare, de neclintire. Plotonierul Danțiș își desfășură brațele ca niște aripi, căzînd asupra lui Trei- Nasuri și imobilizîndu-l. SADOVEANU M. C. 209. ◊ Fig. Grupul «Convorbirilor» îl imobilizase într-o situație falsă; boala și mizeria l-au doborît înainte de vreme. SADOVEANU, E. 83.

IMOBILIZA vb. I. tr. A pune pe cineva sau ceva în imposibilitate de a se mișca; a înțepeni, a încremeni. [< fr. immobiliser].

IMOBILIZA vb. tr. 1. a pune pe cineva sau ceva în imposibilitatea de a se mișca; a înțepeni. 2. a investi mari disponibilități materiale și bănești într-o întreprindere, într-o afacere, scoțându-le din circuitul normal. (< fr. immobiliser)

A IMOBILIZA ~ez tranz. (ființe sau părți ale corpului) A face să devină imobil; a aduce și a menține în stare de imobilitate sau de inactivitate. /<fr. immobiliser

imobilizà v. 1. a face imobil; 2. Jur. a da unui efect mobiliar calitatea de imobil.

*imobilizéz v. tr. (fr. immobiliser). Fac imobil, fac să nu se maĭ poată mișca orĭ să nu maĭ poată lucra. Jur. Daŭ unuĭ obĭect mobil calitatea de imobil.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

imobiliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. imobilizez, 3 imobilizează; conj. prez. 1 sg. să imobilizez, 3 să imobilizeze

imobiliza (a ~) vb., ind. prez. 3 imobilizează

imobiliza vb., ind. prez. 1 sg. imobilizez, 3 sg. și pl. imobilizează

imobilizez.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IMOBILIZA vb. 1. v. fixa. 2. a ține. (Îl ~ până vine poliția.) 3. a paraliza. (I-a ~ orice mișcare.)

IMOBILIZA vb. 1. a fixa, a înțepeni, a pironi, a prinde, (reg.) a proțăpi. (A ~ ceva în cuie.) 2. a ține. (Îl ~ pînă vine miliția.) 3. a paraliza. (I-a ~ orice mișcare.)

Intrare: imobiliza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • imobiliza
  • imobilizare
  • imobilizat
  • imobilizatu‑
  • imobilizând
  • imobilizându‑
 singular plural
  • imobilizează
  • imobilizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • imobilizez
 (să)
  • imobilizez
  • imobilizam
  • imobilizai
  • imobilizasem
a II-a (tu)
  • imobilizezi
 (să)
  • imobilizezi
  • imobilizai
  • imobilizași
  • imobilizaseși
a III-a (el, ea)
  • imobilizează
 (să)
  • imobilizeze
  • imobiliza
  • imobiliză
  • imobilizase
plural I (noi)
  • imobilizăm
 (să)
  • imobilizăm
  • imobilizam
  • imobilizarăm
  • imobilizaserăm
  • imobilizasem
a II-a (voi)
  • imobilizați
 (să)
  • imobilizați
  • imobilizați
  • imobilizarăți
  • imobilizaserăți
  • imobilizaseți
a III-a (ei, ele)
  • imobilizează
 (să)
  • imobilizeze
  • imobilizau
  • imobilizară
  • imobilizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

imobiliza, imobilizezverb

  • 1. A aduce pe cineva sau ceva în stare de nemișcare, de neclintire, a face să nu se mai poată mișca, să nu mai poată acționa. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: încremeni înțepeni
    • format_quote Plotonierul Danțiș își desfășură brațele ca niște aripi, căzînd asupra lui Trei-Nasuri și imobilizîndu-l. SADOVEANU M. C. 209. DLRLC
    • format_quote figurat Grupul «Convorbirilor» îl imobilizase într-o situație falsă; boala și mizeria l-au doborît înainte de vreme. SADOVEANU, E. 83. DLRLC
    • 1.1. A investi mari disponibilități într-o întreprindere, într-o afacere (scoțându-le din circuitul normal). DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.