5 definiții pentru incrustat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INCRUSTAT, -Ă, incrustați, -te, adj. (Despre obiecte) Împodobit, acoperit cu ornamente înfipte pe suprafață. ♦ (Despre ornamente) Înfipt pe suprafața unui obiect. [Var.: încrustat, -ă adj.] – V. incrusta.
INCRUSTAT, -Ă, incrustați, -te, adj. (Despre obiecte) Împodobit, acoperit cu ornamente înfipte pe suprafață. ♦ (Despre ornamente) Înfipt pe suprafața unui obiect. [Var.: încrustat, -ă adj.] – V. incrusta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
incrustat, ~ă a [At: MACEDONSKI, O. I, 151 / V: în~ / Pl: ~ați, ~e / E: incrusta] 1 (D. obiecte) Împodobit cu ornamente înfipte pe suprafață. 2 (D. ornamente) Înfipt pe suprafața unui obiect. 3 (Fig) Întipărit. 4 Înscris. 5 În forma unei cruste.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCRUSTAT, -Ă, incrustați, -te, adj. (Și în forma încrustat; despre obiecte) Împodobit cu ornamente înfipte pe suprafață. Începe să-și pieptene barba cu pieptenul de fildeș încrustat cu diamante. CAMIL PETRESCU, O. I 294. Vasul e de aur... Incrustat cu pietre scumpe. MACEDONSKI, O. I 151. ♦ (Despre ornamente) Înfipt pe suprafața unui obiect. ◊ Fig. Un zîmbet încrustat în colțul gurii. CAZIMIR, L. U. 90. – Variantă: încrustat, -ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCRUSTAT, -Ă adj. v. incrustat.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCRUSTAT, -Ă adj. v. incrustat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNCRUSTAT, -Ă adj. v. incrustat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
încrustat, ~ă a vz incrustat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
incrustat, incrustatăadjectiv
- 1. (Despre obiecte) Împodobit, acoperit cu ornamente înfipte pe suprafață. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Începe să-și pieptene barba cu pieptenul de fildeș încrustat cu diamante. CAMIL PETRESCU, O. I 294. DLRLC
- Vasul e de aur... Incrustat cu pietre scumpe. MACEDONSKI, O. I 151. DLRLC
-
- 2. (Despre ornamente) Înfipt pe suprafața unui obiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Un zîmbet încrustat în colțul gurii. CAZIMIR, L. U. 90. DLRLC
-
etimologie:
- incrusta DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.