opțiuni
  • info

14 definiții pentru ingratitudine

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INGRATITUDINE, ingratitudini, s. f. Însușirea de a fi ingrat; purtarea, atitudinea omului ingrat; nerecunoștință. – Din fr. ingratitude, lat. ingratitudo, -inis.

INGRATITUDINE, ingratitudini, s. f. Însușirea de a fi ingrat; purtarea, atitudinea omului ingrat; nerecunoștință. – Din fr. ingratitude, lat. ingratitudo, -inis.

ingratitudine sf [At: GHICA, S. 200 / Pl: ~ni / E: lat ingratitudo, -inis, fr ingratitude, it ingratitudine] 1 Nerecunoștință. 2 Dificultate. 3 Dezavantaj.

INGRATITUDINE s. f. Însușirea de a fi ingrat, purtare de ingrat; nerecunoștință. Această ingratitudine și lipsă de respect către oameni vine din patimă. GHICA, S. 200.

INGRATITUDINE s.f. Însușirea de a fi ingrat; nerecunoștință. [Cf. fr. ingratitude, lat. ingratitudo].

INGRATITUDINE s. f. atitudinea celui ingrat; nerecunoștință. (< fr. ingratitude, lat. ingratitudo)

INGRATITUDINE f. Caracter ingrat; lipsă de recunoștință; nerecunoștință. [G.-D. ingratitudinii; Sil. in-gra-] /<fr. ingratitude, lat. ingratitudo, ~inis

ingratitudine f. nerecunoștință.

*ingratitúdine f. (lat. in-gratitúdo, -údinis. V. gratitudine). Defectu de a fi ingrat. Faptă de om ingrat: Atenieniĭ arătară (comiseră) o adîncă ingratitudine față de Focione.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ingratitudine s. f., g.-d. art. ingratitudinii; pl. ingratitudini

ingratitudine s. f., g.-d. art. ingratitudinii; pl. ingratitudini

ingratitudine s. f. → gratitudine

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INGRATITUDINE s. nerecunoștință, (înv.) nemulțumire. (~ față de cineva.)

INGRATITUDINE s. nerecunoștință, (înv.) nemulțumire. (~ față de cineva.)

Ingratitudine ≠ gratitudine

Intrare: ingratitudine
ingratitudine substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ingratitudine
  • ingratitudinea
plural
  • ingratitudini
  • ingratitudinile
genitiv-dativ singular
  • ingratitudini
  • ingratitudinii
plural
  • ingratitudini
  • ingratitudinilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ingratitudine, ingratitudinisubstantiv feminin

  • 1. Însușirea de a fi ingrat; purtarea, atitudinea omului ingrat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: nemulțumire nerecunoștință antonime: gratitudine
    • format_quote Această ingratitudine și lipsă de respect către oameni vine din patimă. GHICA, S. 200. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.