12 definiții pentru jolteală
din care- explicative (9)
- etimologice (1)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
jolteală sf [At: PAMFILE – LUPESCU, CR. 57 / V: jolde~, jughe~, julghe~, solde~,[1] sulde~,[2] șolde~, șorde~, șulde~, șurd~[3] / Pl: ~eli / E: bg жалтило] (Bot; reg) 1 Plantă folosită pentru a vopsi ceva în galben Si: drobiță. 2 (Îf șold~) Plantă care crește înalt, având o floare albastră-roșietică.
jolteálă f., pl. elĭ. (rus. žöltilo, gălbeneală, d. žöltvĭ, galben; bg. želtilo. V. șoldină). Nord (rev. I. Crg. 3, 251). Drog (genista tinctoria). – În sud șoldeală. V. curcumă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
joldeală sf vz jolteală
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jugheală sf vz jolteală
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
julgheală sf vz jolteală
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șoldeală2 sf vz jolteală
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șordeală sf vz jolteală
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șuldeală sf vz jolteală
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șoldeálă, V. jolteală.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
jolteală (jolteli), s. f. – Bucsău (Ginesta tinctoria). – Var. joldeală, șoldeală. Bg. žaltilo, žaltĕlo (Scriban, Conv. lit., 1911, 937; Conev 46; DAR), cu sensul de „colorant galben”.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
jolteală s.f. (reg.) plantă folosită la țară pentru a vopsi în galben; gălbenare, dropiță, jugheală.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ju(l)gheală s.f. (reg.) V. jolteală.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F54) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F54) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F57) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F57) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F54) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F54) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F54) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
jolteală, joltelisubstantiv feminin
- 1. Plantă folosită pentru a vopsi ceva în galben. MDA2sinonime: drobiță
- 2. (În forma șoldeală) Plantă care crește înalt, având o floare albastră-roșietică. MDA2
etimologie:
- жалтило MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.