lângă pp [At: PALIA (1581), ap. GCR I, 38 / V: (îrg) lăn~ / E: ml longum ad] 1 (Introduce un complement circumstanțial de loc) În preajma..., în apropiere de... 2 (Trs șîf dângă, dinga, dingă; îlpp) De ~ Din apropierea... 3 (Îrg; Introduce un complement indirect; șîf p(r)ângă, p(r)ingă; îlpp) Pe ~ La cineva. 4 (Introduce un complement circumstanțial de loc; îal) Prin apropierea... 5 (Introduce un complement circumstanțial de mod; îal) Alături de... 6 (Îal) Față de... 7 (Introduce un complement cumulativ; îal) În afară de... 8 (Îlc) Pe ~ că În afară de faptul că... 9 (Înv) Afară de...

LÂNGĂ prep. (exprimă un raport spațial, indicând locul situării unui obiect) Aproape de; alături de. S-au oprit lângă pădure. /<lat. longum ad

lângă adv. aproape: vino lângă mine; pe lângă, în comparțiune, afară de. [Lat. LONGUM].

lăngă pp vz lângă

A LATERE (lat.) =Pe lîngă. Se spune de episcopii aleși de către papa, pentru unele misiuni diplomatice de încredere.

LÎNGĂ prep. 1. (Introduce un complement circumstanțial de loc) În preajma unei persoane sau a unui lucru, în apropiere (aproape, alături) de... Lîngă el s-a oprit o mașină cu roatele de gumă și cu geamuri de cleștar. C. PETRESCU, S. 47. Ia șezi colea, zise aceasta arătînd lui Vrînceanu un scaun lîngă fotoliul imens. HOGAȘ, DR. II 137. Un moș cu umblet lin Și-o copiliță S-au oprit Sub tei, Lîngă străin. COȘBUC, P. I 228. Acolo, lîngă izvoară, iarba pare de omăt. EMINESCU, O. I 85. ♦ (În compunere cu prep. «de») Din preajma, din apropierea. Nucii bătrîni de lîngă șură țin umbră. REBREANU, I. 11. De ce m-ați dus de lîngă voi, De ce m-ați dus de-acasă? GOGA, P. 32. De ce te-ai dus de lîngă mine?. TOPÎRCEANU, M. 3. ♦ (În compunere cu prep. «pe») Prin apropierea... prin preajma..., prin jurul..., de-a lungul... Am trecut... absent pe lîngă nevasta mea. CAMIL PETRESCU, U. N. 135. Pocnind din bici pe lîngă boi, În zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. COȘBUC, P. I 93. Pe lîngă plopii fără soț, Adesea am trecut. EMINESCU, O. I 191. 2. (În compunere cu prep. «pe», introduce un complement indirect) La (cineva). Fetele împăratului s-au pus cu rugămintea pe lîngă spîn, să deie voie lui Harap-Alb ca să le slujească și el la masă. CREANGĂ, O. A. 242. 3. (În compunere cu prep. «pe», introduce un complement circumstanțial de mod) Alături de..., față de..., în comparație cu... Elefantul ți se părea purece pe lîngă acest cucoș. CREANGĂ, P. 68. 4. (În compunere cu prep. «pe», indică o asociere, o acumulare) Deosebit de..., în afară de..., în plus. Pe lîngă cărți, cumpărase și reviste. ◊ Loc. conj. Pe lîngă că = în afară de faptul că...

lîngă prep. cu ac. (lat. longum ad; it. lungo. V. lung și pingă). Aproape de, alăturea: lîngă mine, lîngă noĭ. Pe lîngă, aproape, pe aproape: locuĭa pe lîngă mine. Afară de: a maĭ venit o dată pe lîngă asta. Față de, în comparațiune cu: acest ger nu e nimica pe lîngă cel de anu trecut.

lângă prep.

+de lângă prep.

pe lângă prep.

de pe lângă prep.

pe lângă prep.

pe lîngă

pe lângă.

LÂNGĂ prep. (reg.) drept, (înv.) prejur. (A venit ~ mine.)

lângă prep. I (introduce un circ. de loc) 1 (circ. indică situarea unei ființe, a unui obiect etc. în apropiere de altă ființă, de alt obiect etc.) <reg.> diri, drept, <înv.> prejur. S-a așezat lângă prietenul lui. Mașina se află lângă bordura trotuarului. 2 (după vb. de mișcare; circ. indică un reper fix spre care se face apropierea cuiva) către, înspre. Se trage lângă sobă. 3 (circ. indică apropierea de un reper spațial) la¹, pe. Pescarii au tras bărcile lângă mal. 4 (circ. indică proximitatea, prin exprimarea reperului spațial în vecinătatea căruia se află, stă cineva sau ceva) la¹. Femeile stau de vorbă lângă gard. II (introduce un circ. de timp care indică o aproximație; înv. și pop.) v. Către. Înspre. Spre.

LÎNGĂ prep. (reg.) drept, (înv.) prejur. (A venit ~ mine.)

lîngă prep. – Alături de, aproape de, în apropiere de. – Pe lîngă, aproape de; afară de; în comparație cu. – Mr. (ningă), megl. lăngă, istr. (pringę). Lat. lŏngo (Candrea-Dens., 999; REW 5119; Pascu, I, 111; Candrea). Der. din lat. longum ad (Pușcariu 979; Tiktin; DAR) pare mai puțin probabil, din motive fonetice. Pentru evoluția semantică, cf. it. longo, prov. lonc. – Der. dîngă, prep. (Trans., de aproape de), comp. cu de; p(r)ingă (var. p(r)îngă), prep. (aproape de), comp. cu pe sau pre.