magazie sf [At: (a. 1694) FN 35 / V: (reg) măgăz~ / Pl: ~ii / E: ngr μαγαξί] 1 Clădire în care se păstrează mărfuri sau materiale. 2 (Pex) Produse depozitate în magazie (1). 3 Depozit de mărfuri. 4 Construcție, încăpere unde se păstrează cereale, lemne, obiecte casnice etc. Vz coșar, hambar, pătul, șopru, șură. 5 Construcție în care se păstrează alimente Vz chiler, clet, poiată. 6 (Pan; lpl) Alveole ale fagurilor. 7 (Rar; dep) Magazin. 8 Cutie metalică a puștii, în care stau cartușele înainte de a intra în camera cartușului Si: magazin (13). 9 (Înv; arg) Tabacheră. 10 (Reg) Cal mare și ciolănos Si: mănăstire.

MAGAZIE, magazii, s. f. Încăpere sau ansamblu de încăperi în care se depozitează provizii alimentare, lemne, materiale, mărfuri etc. V. depozit. Magazie de lemne. ▭ Comitetul de fabrică cere cheia să verifice ce se află în magazie. DEMETRIUS, C. 16. Avu o privire de ură... spre magazia de vechituri. SADOVEANU, O. VIII 157. ◊ Fig. Ai crede, văzîndu-i privirea, că el, uitîndu-se de-a-ndăratele înăuntru-i, caută ceva ascuns departe în magaziile memoriei. CARAGIALE, O. VII 45. ♦ (Mold., popular) Magazin, prăvălie. Ce vrei de la mine? Capele, bonete? – Foarte-ți mulțămesc, că am prea multe. – Cu adevărat!... ți-i magazia plină! ALECSANDRI, T. I 80. ◊ (Mil.) Cutie metalică în partea de dedesubt a puștii, în care stau cartușele înainte de a intra în camera cartușului.

MAGAZIE ~i f. 1) Construcție specială sau încăpere în care se păstrează în cantități mari mărfuri sau diferite materiale; depozit. 2) Cutie metalică la armele de foc, în care se află cartușele înainte de tragere. /<ngr. magazí

magazie f. 1. depozit de mărfuri; 2. Mold. magazin: ne-om opri în Paris ș’om merge pe la magazii AL.; 3. grânar; 4. în special, încăpere separată de corpul casei pentru lemne, spălat, etc.: să-i închidem într’o magazie ISP. [Mold. magazà = turc. MAGAZA, magazin: forma magazie derivă dintr’un intermediar grec modern].

magazíe f. (ngr. magazí, de unde și bg. magaziĭa. V. magaza). Depozit de mărfurĭ la vamă ș. a. Mold. Magazin, prăvălie. Munt. Șură, șopron.

măgăzie sf vz magazie

magazie s. f., art. magazia, g.-d. art. magaziei; pl. magazii, art. magaziile (desp. -zi-i-)

magazie s. f., art. magazia, g.-d. art. magaziei; pl. magazii, art. magaziile

magazie s. f., art. magazia, g.-d. art. magaziei; pl. magazii, art. magaziile

magazie, -ziei gen. a. (depozit).

MAGAZIE s. v. magazin, portțigaret, prăvălie, tabacheră.

MAGAZIE s. 1. v. depozit. 2. (reg.) magazin. (~ la pușcă.)

MAGAZIE s. 1. depozit, (înv.) abaldă, magaza, magazin. (~ de mărfuri.) 2. (reg.) magazin. (~ la pușcă.)

magazie s. v. MAGAZIN. PORTȚIGARET. PRĂVĂLIE. TABACHERĂ.

magazie (magazii), s. f. – 1. (Înv.) Prăvălie. – 2. Depozit. – 3. (Munt.) Grînar, hambar. – 4. (Arg.) Pungă, valiză. – Mr. măgăzie. Ngr. μαγαζί, din fr. magasin (Meyer 225; Ronzevalle 183; Gáldi 207), cf. alb. magazi, bg. magazija. E dubletul lui magaza (var. mahaza), s. f. (înv., depozit de mărfuri), din tc. magaza (< arab. mahzen, de unde it. magazzino, fr. magasin, sp. almacén), cf. bg., sb. magaza; și al lui magazin, s. n. (prăvălie), din fr. magasin și magazin, s. n. (revistă), din engl. magazine (cf. Șeineanu, II, 241; Berneker, II, 3; Lokotsch 1362). Der. magazagiu, s. m. (angrosist); magazinaj, s. n. (depozitare), din fr. magasinage; magaziner (var. incorectă magazioner), s. m. (șef, paznic de depozit), din fr. magasinier; înmagazina, vb., după fr. emmagaziner.

MAGAZIE. Subst. Magazie, magazioară (dim.), depozit, antrepozit, doc, dană; cală, hambar. Magazie de lemne, lemnărie (reg.); siloz, buncăr; magazie pentru unelte, polată (reg.); magazie pentru nutrețuri, samalîc (reg.); arsenal, armurărie (rar). Depou, hangar, garaj, remiză, droșcărie (înv.); șopron, șoproneață (rar), șop (reg.), obron (reg.), prelipcă (reg.), slon (reg.), poiată; șură, măietoare (reg.). Hambar, grînar, jitniță (înv.), standoală (reg.), pătul, coșar, porumbar. Pivniță, pivnicioară (dim.), beci, hrubă, sladniță (reg.), zemnic (reg.), temnic (reg.); vinărie (înv. și pop.); rachierie (reg.). Adj. Depozitat, înmagazinat, însilozat. Vb. A depozita, a pune (ceva) în depozit, a înmagazina, a pune (a așeza) într-o magazie; a însiloza; a băga în depou, a pune la garaj, a gara. V. construcție, încăpere, subterană.

magazie, magazii s. f. 1. stomac, burtă. 2. (intl.) tabacheră.

MAGAZÍE s. f. I. 1. Clădire izolată sau ansamblu de clădiri în care se păstrează mari cantități de mărfuri sau de materiale ; p. e x t. produsele depozitate; depozit de mărfuri. Să aprinde focul în magaziile unei cetăți (a. 1694). FN 35. [Scrisoare] pentru a se lega cîte cărți sînt dezlegate la magazia mea (a. 1811). IORGA, S. D. XII, 167. O magazie cu o sumă stoguri ce după trebuință s-au socotit a se găti spre întâmpinarea tainaturilor musafirilor oșteni (a. 1822). URICARIUL, V, 173/8. Mănăstirile ceale mult înzestrate lâsîndu-le ca niște magazii pentru săraci și ajutoare obștești. MUMULEANU, ap. BV III, 473. Cel de al cincilea departament avea îngrijirea și purta orînduiala târgului, era peste magazia bucatelor celor trebuincioase de peste tot anul. PISCUPESCU, O. 31/11. Grămădesc fapte și date ca într-o magazie nemărginită, GTN (1835), 17 ²/ll. Măgăzie... în care multe producturi împărătești să păstra. PANN, E. III, 18/11. Magazii subterane de cărbuni. BARASCH, M. II, 26/9, cf. POLIZU, PONTBRIANT, D., DDRF, ALEXI, W. Magazii de rezervă. N. A. BOGDAN, C. M. 116, cf. ȘĂINEANU, D. U. Prin gări, lîngă magaziile vechi, se ridicaseră în grabă, ca din pămînt, magazii noi, mult mai încăpătoare. V. ROM. octombrie 1953, 6. Comitetul de fabrică cere cheia, să verifice ce se află în magazie. DEMETRIUS, C. 16. ◊ (Învechit, cu sens colectiv) La magazia Moldovii fîn este îndăstul (a. 1809). DOC. EC. 75. Totuși marele viziriu avea loc pe la Marcovța de a se trage cătră Șumla, unde era toată magazia proviziilor și a munițiilor. AR (1829), 26²/28. 10 tunuri, tot feliul de magazie și stăpînirea acestui post interesant sînt trofeile biruinței. ib. 73¹/28. ◊ Fig. Ai crede, văzîndu-i privirea, că el, uitîndu-se de-a-ndăratele înăuntru-i, caută ceva ascuns departe în magaziile memoriei. CARAGIALE, O. VII, 45. ♦ Construcție, încăpere unde se păstrează cereale (v. h a m b a r, c o ș a r, p ă t u l), lemne, fîn (v. ș u r ă), unelte, obiecte casnice (v. c ă s o a i e, ș o p r u), alimente (v. c h i l e r, c l e t, p o i a t ă) etc. Și de mămăligă pune vas la foc, Merge-n măgăzie să cearnă mălaiu. PANN, P. V. II, 67/13. Îl duc. . . în magazia unde se păstrează hainele. CUCIURAN, D. 13/7. La noapte să-i închidem [pe copii] într-o magazie, și mîine, în faptul zilei, îi iau eu într-o căruță. ISPIRESCU, l. 273. A simțit că magazia în care a stat închis se destramă. SAHIA, N. 83. Odaia directorului a devenit o adevărată magazie de scrisori. CONTEMP. 1953, nr. 375, 2/5. Chițcanul (șoarece) sparge hambarele, magaziele. H IV 53, cf. CHEST. II 434, ALRM II/I h 292, 294, 345, ALR SN I h 138, ALR II 5319/182, 762, 791, 826, 848, 987. ♦ P. anal. (La pl.) Alveolele fagurilor. Timpul au sosit de a împle magaziile de rezervă și... a gîndi la hrana tinerelor albine. CALENDARIU (1844), 46/13. 2. (Astăzi rar, depreciativ) Prăvălie mare; magazin. Sînt de dat cu năiem niște odăi de lăcuință și o magazie de marfă boltită. GT (1839), 60²/35. Obiectu așezământului va fi d-a face negoțu cu vinuri mai cu seamă în țara Românească, va avea o magazie la București pentru vînzarea vinurilor (a. 1849). DOC. EC. 960. Teatrurile sînt bune, cafinelele împodobite de pe modelul celor din Paris și magaziile pline de marfă pariziană. ROM. LIT. 21²/10, cf. 411 ¹/31. Barbatul său îi aduce vrun turban... sau vro ciudată capelă, caprițioasă clădire de pene, flori și cordele, care aduna de doi ani tot colbul din magazia Ninei. NEGRUZZI, S. I, 239. Din distanță in distanță, linia grădinilor era întreruptă de un șir de magazii, care se țineau lanț una de alta, ieșite în fața stradei: o brutărie, o băcănie, o librărie cu tot felul de cărți scolastice și de ziare. GHICA, S. 534. Am revizuit toate stabilimentele de comerciu, de la magaziile cele mari și luxoase, pînă la maghernițele cele umilite ale precupeților. FILIMON, O. I, 93. Scumpă modistă,... ce vrei de la mine? Capele, bonete? – Foarte-ți mulțămesc, că am prea multe. – Cu adevăraț!... ți-i magazia plină! alecsandri, T. I, 80, cf. BARCIANU, ȘIO 11₁, ALEXI, W., ȘĂINEANU, D. U. ◊ (Cu determinări care arată felul mărfii) I-au închis magaziile ce avea cu băutură (sfîrșitul sec. XVIII). LET. III, 205/11. Magaziile de vin au cuprins locul tractirelor celor voioase din Constantinopoli. CALENDAR (1858), 29/13. Magazie de tutun. PONTBRIANT, D. Magazie de postăvarii, de haine gata. ap. TDRG. Să hoinărim prin București, să vă însoțesc prin librării și magazii de vechituri! TEODOREANU, M. II, 145. Viscolea, și domnul Papaciovschi nu putea să convingă pe negustor... Avu o privire de ură, și spre magazia de vechituri, și spre cerul necuviincios și arbitrar. SADOVEANU, O. VI, 634. ◊ F i g. Făcuse din curtea domnească un feli de magazie în care se vindea dreptatea, se vindea dregătoriile. CALENDAR (1850), 64/18. 3. Cutia metalică a puștii, in care stau cartușele înainte de a intra în camera cartușului. DiCȚ. ♦ (Argotic) Tabacheră, GR. S. VII, 118. II. (Regional) Calificativ dat unui cal mare și ciolănos. V. h a m b a r, m ă n ă s t i r e (Pantelimonu de Sus-Hîrșova). Cf. DR. V, 107. – Pl.: magazii. – Și: (regional) măgăzíe s. f. – Din ngr. μαγαξι.

MĂGĂZÍE s. f. v. magazie.