20 de definiții pentru meserniță
din care- explicative (12)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (1)
- altele (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MESERNIȚĂ, mesernițe, s. f. (Reg.) Măcelărie. – Din bg. mesarnița, sb. mesarnica.
meserniță sf [At: (a. 1656) ap. VAIDA / V: ~săr~, ~sar~, mis~ (Pl: ~ți), misăr~, mișar~ / Pl: ~țe / E: bg месарница, srb mesarnica] 1 (Îrg) Măcelărie (2). 2 (Fig; îvr) Măcel (1). 3 (Reg; gmț) Șliț la pantaloni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MESERNIȚĂ, mesernițe, s. f. (Reg.) Măcelărie. – Din bg. mesarnița, scr. mesarnica.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MESERNIȚĂ, mesernițe, s. f. (Regional) Locul în care se taie vite sau se vinde carne; măcelărie. De cu noapte mă scol, ca să mă duc să jupesc vitele la meserniță. SADOVEANU, O. II 433.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MESERNIȚĂ s.f. (Mold., Trans. SV) Măcelărie. A: Cum iaste nevoie a goni cîinele de la meserniță, așea iaste nevoie a goni deșarta mărire. L SEC, XVII; 132r. Fietecarea trunchi de meserniță și prăvălie de carne deschisese. CANTEMIR, IST. Cîndu duc pe bou la meserniță, denainte asudă, iar denapoi tremură. B 1779, 39r; cf. L SEC. XVII, 8r; NCCD, 67. C: Pavel apostol învăță varece să vinde la mesernile să mîncați. CAT. CALV. // B: Ca un cîine ce-i deprins la meserniță (marg.: magherniță). L ante 1693, 26v; cf. L ante 1693, 208v. ♦ (Mold., Ban.) Măcel, masacru. A: Nu era altă, fără direaptă osînda pentru faptele lor și nu război sau vreo apărare, ce direaptă mesearniță. M. COSTIN. C: Meserniczè. Macellum. AC, 353. Etimologie: bg. mesarnica, scr. mesârnica.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
meserniță f. Mold. unde se taie vitele și se vinde carne.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mesérniță și (Ban.) mesárniță și f., pl. e (bg. sîrb. mesarnica). Vechĭ. Măcelărie. Fig. Măcel.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mesarniță sf vz meserniță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
misărniță sf vz meserniță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
miserniță sf vz meserniță corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mișarniță sf vz meserniță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mesárniță, V. meserniță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
meserniță (reg.) s. f., g.-d. art. meserniței; pl. mesernițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
meserniță (reg.) s. f., g.-d. art. meserniței; pl. mesernițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
meserniță s. f., g.-d. art. meserniței; pl. mesernițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MESERNIȚĂ s. v. masacru, măcel, măcelărie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
meserniță s. v. MASACRU. MĂCEL. MĂCELĂRIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
meserniță, mesernițe, s.f. (reg. înv.) 1. măcelărie. 2. măcel, masacru.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MESÉRNIȚĂ s. f. 1. (Învechit și regional) Măcelărie (unde se vinde carne, uneori și unde se taie vitele, v. a b a t o r). Pavelu apostolu învață, varece să vinde la meserniță să mîncați (a. 1 656). ap. VAIDA. Fietecarea trunchi de meserniță și prăvălie de carne deschisese. CANTEMIR, IST. 174. Târgul făninei să nu să clătească din deal. . . , așijderea și băcăliile, și negoațe și mesearnița (a. 1741). FURNICĂ, I. C. 15. Un trunchi de meserniță de tăiat carne, ce ar ave aici în tîrgu în Ieș (a. 1 747). IORGA, S. D. I-II, 105. Meserniță de tăiet carne (a. 1 795). URICARIUL, I, 145, cf. N. A. BOGDAN, C. M. 33. Căsapul zăbovindu-să în căsapniță (mesarniță, cărnărie, măcelărie) după lucrul său. . . ȚICHINDEAL, F. 197/2. 46 localuri publice (prăvălii, crîșme, mesernițe). PĂCALĂ, M. R. 95. De cu noapte mă scol, ca să mă duc să jupesc vitele la meserniță. SADOVEANU, O. IV, 408. Cu smoală De la moară, Cu os de la miserniță. MARIAN, V. 207, cf. ȘEZ. VII, 187, BL VI, 208. Nu de mult am adus carne de la misărniță. CV 1951, nr. 2, 35, cf. ALRM SN I h 347. [Porcii pe] care-i vînd în miserniță. ALR II 4129/141, cf. 6 524/95, A III 13. Am umblat pe la miserniți, dar n-am găsit carne nicăieri. MAT. DIALECT, I, 181, cf. 80, 261. 2. F i g. (Învechit, rar) Măcel, masacru. Nu era altă, fără direaptă osînda pentru faptele lor și nu război sau vreo apărare, ce direaptă mesearniță. Trupurile dzăcea polog. M. COSTIN, O. 172. 3. (Regional, glumeț) Șlițul pantalonilor (Deda-Reghin). MAT. DIALECT, I, 181. – Pl.: mesernițe. – Și: mesărniță (COMAN, GL.), mesárniță, misérniță (pl. miserniți), misárniță, mișárniță (LEXIC REG. 14) s. f. – Din bg. месарница, scr. mesárnica.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MESÁRNIȚĂ s. f. v. meserniță.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
meserniță, mesernițesubstantiv feminin
-
- De cu noapte mă scol, ca să mă duc să jupesc vitele la meserniță. SADOVEANU, O. II 433. DLRLC
-
etimologie:
- mesarnița DEX '98 DEX '09
- mesarnica DEX '98 DEX '09