6 definiții pentru minteuță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

minteuță1 sf [At: DDRF / Pl: ~țe / E: nct] (Bot; reg) Scânteiuță (Anagallis arvensis).

MINTEUȚĂ s. f. (Regional) Diminutiv al lui mintie. Lăsați-mă voi pe mine Să-mi bag mîna-n minteuță Să scot dalbă hîrtiuță. BIBICESCU, P. P. 322.

MINTEUȚĂ, minteuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui mintie.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MINTEUȚĂ s. v. scânteioară, scânteiuță.

minteuță s. v. SCÎNTEIOARĂ. SCÎNTElUȚĂ.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MINTEUȚĂ1 s. f. (Bot.) Scînteiuță (Anagallis arvensis). Cf. DDRF, BARCIANU, GHEȚIE, R. M., ALEXI, W. - Pl.: minteuțe. – Etimologia necunoscută.

Intrare: minteuță
minteuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • minteuță
  • minteuța
plural
  • minteuțe
  • minteuțele
genitiv-dativ singular
  • minteuțe
  • minteuței
plural
  • minteuțe
  • minteuțelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

minteuță, minteuțesubstantiv feminin

  • 1. regional Diminutiv al lui mintie. DLRLC
    • format_quote Lăsați-mă voi pe mine Să-mi bag mîna-n minteuță Să scot dalbă hîrtiuță. BIBICESCU, P. P. 322. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.