opțiuni
  • info

8 definiții pentru mânuit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mănui v vz mânui

mânua v vz mânui

mânui vt [At: ASACHI, S. L. II, 93 / V: (nob) ~ua, măn~ / Pzi: ~esc, mânui / E: mână1 + -ui] 1 (C. i. arme, instrumente, unelte etc.) A folosi cu pricepere și îndemânare, cu ajutorul mâinilor. 2 (C. i. aparate, dispozitive etc.) A manevra (3). 3 (Pgn) A folosi. 4 (C. i. materiale, obiecte ale muncii) A lua sau a duce în mână în mod curent Si: a manipula (9). 5 (C. i. bani, fonduri) A administra. 6 (C. i. bani, fonduri) A manipula (5). 7 (C. i. bani, fonduri) A ține o gestiune publică. 8 (Rar; c. i. animale, vehicule etc.) A conduce.

MÂNUI, mânuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A folosi un instrument, o unealtă, o armă cu ajutorul mâinilor. ♦ P. gener. A folosi, a aplica. 2. A lua sau a duce cu mâna; a manipula. 3. A administra, a manipula bani, fonduri. – Mână + suf. -ui.

A MÂNUI ~iesc tranz. 1) (instrumente, unelte, arme etc.) A face să funcționeze, folosind cu dibăcie; a manipula; a manevra. 2) (bani, fonduri) A administra făcând să circule. 3) fig. A cunoaște bine, folosind cu multă pricepere; a stăpâni; a poseda. /mână + suf. ~ui

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mânui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mânuiesc, imperf. 3 sg. mânuia; conj. prez. 3 sg. și pl. mânuiască

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MÂNUI vb. v. manevra.

MÂNUI vb. v. conduce, mâna.

Intrare: mânuit
mânuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mânuit
  • mânuitul
  • mânuitu‑
  • mânuită
  • mânuita
plural
  • mânuiți
  • mânuiții
  • mânuite
  • mânuitele
genitiv-dativ singular
  • mânuit
  • mânuitului
  • mânuite
  • mânuitei
plural
  • mânuiți
  • mânuiților
  • mânuite
  • mânuitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mânui, mânuiescverb

  • 1. A folosi un instrument, o unealtă, o armă cu ajutorul mâinilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Un viteaz... care să știe să răsucească buzduganul, să mînuiască sabia cu virtute. ISPIRESCU, L. 12. DLRLC
    • format_quote Știi să mînuiești sabia? EMINESCU, N. 123. DLRLC
    • format_quote A fost, fără îndoială, un vînător inspirat și a știut să mînuiască bine arcul și săgețile artistul subt a cărui daltă s-a mlădiit statua Dianei de la Luvru. ODOBESCU, S. III 55. DLRLC
    • format_quote figurat Cînd vă gîndiți la acele sute de persoane pe care le-a mînuit artistul. GHEREA, ST. CR. III 115. DLRLC
  • 2. A lua sau a duce cu mâna. DEX '09 DEX '98
    sinonime: manevra mania manipula
  • 3. A administra, a manipula bani, fonduri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: administra
    • format_quote A mânui bani publici. DLRLC
etimologie:
  • Mână + -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.