11 definiții pentru mămăliguță
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- altele (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MĂMĂLIGUȚĂ, mămăliguțe, s. f. Diminutiv al lui mămăligă. [Var.: măliguță s. f.] – Mămăligă + suf. -uță.
mămăliguță sf [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 240 / V: (reg) mălig~ / Pl: ~țe / E: mămăligă + -uță] 1-2 (Șhp) Mămăligă (1) (mai mică).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂMĂLIGUȚĂ, mămăliguțe, s. f. Diminutiv al lui mămăligă. [Var.: (reg.) măliguță s. f.] – Mămăligă + suf. -uță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MĂMĂLIGUȚĂ, mămăliguțe, s. f. Mămăligă. Cîțiva căței de usturoi cu care vor îndulci mămăliguța aceea. CAMILAR, N. II 384. Fetele mari umblau iute încolo și încoace, aducînd mămăliguța fierbinte pe șervete curate. SADOVEANU, O. VI 237. Găsi un om orb, ce-și mînca mămăliguța cu lapte dulce. ISPIRESCU, E. 262.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂLIGUȚĂ s. f. v. mămăliguță.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MĂLIGUȚĂ s. f. v. mămăliguță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
măliguță sf vz mămăliguță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mămăliguță s. f., g.-d. art. mămăliguței; pl. mămăliguțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mămăliguță s. f., g.-d. art. mămăliguței; pl. mămăliguțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mămăliguță s. f., g.-d. art. mămăliguței; pl. mămăliguțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂMĂLIGUȚĂ s. f. Diminutiv (hipocoristic) al lui m ă m ă l i g â (1), Are moșioară micuță, bouleni slăbuți, văcușoară, lăpticel și mămăliguță. CODRU-DRĂGUȘANU, C. 240, cf. I. IONESCU, C. 60/11. O străchinoaie cu brînză cu smîntînă și mămăliguță erau gata. CREANGĂ, p. 10. Găsi un om orb, ce-și mînca mămăliguță cu lapte dulce. ISPIRESCU, L. 262. Ne lași să mîncăm mămăliguță? D. ZAMFIRESCU, V. Ț. 42. Fetele mari umblau iute încolo și încoace, aducînd mămăliguță fierbinte pe șervete curate. SADOVEANU, O. II, 446. De multe ori făceam, în ceaunul morarului, o mămăliguță din făină proaspătă. id. ib. IX, 358, cf. I, 91, 375. Cîțiva căței de usturoi cu care vor îndulci mămăliguță. CAMILAR, N. II, 384. Mîncară în fugă caș proaspăt, lapte rece și pastramă gustoasă de oaie, cu mămăliguță caldă. V. ROM. iulie 1954, 82. Pe un cîrpător, mămăliguță fierbinte. RETEGANUL, P. III, 83. Felii de mămăliguță caldă, presărate cu sare. PAMFILE, B. 35, cf. ȘEZ. III, 149, V, 3, com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI. - Pl.: mămăliguțe. - Și: (regional) măligúță s. f. ȘEZ. VIII, 8, 10, com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI, ALR I 730/590, 704, 1989/518, ALR I 4108/526, 6 245/605. – Mămăligă + suf. -uță.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂLIGUȚĂ s. f. v. mămăliguță.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mămăliguță, mămăliguțesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui mămăligă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mămăligă
- Cîțiva căței de usturoi cu care vor îndulci mămăliguța aceea. CAMILAR, N. II 384. DLRLC
- Fetele mari umblau iute încolo și încoace, aducînd mămăliguța fierbinte pe șervete curate. SADOVEANU, O. VI 237. DLRLC
- Găsi un om orb, ce-și mînca mămăliguța cu lapte dulce. ISPIRESCU, E. 262. DLRLC
-
etimologie:
- Mămăligă + -uță. DEX '98 DEX '09