opțiuni

4 definiții pentru mărturi

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mărturi v [At: (a. 1704) URICARIUL, XXIII, 266/1 / Pzi: ~resc / E: martur] (Îvr; fșa) 1-6 A mărturisi (1-6). 7 A mărturisi (15).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MĂRTURI vb. v. adeveri, afirma, arăta, atesta, certifica, confirma, declara, demonstra, dovedi, întări, mărturisi, proba, relata, sprijini, spune, stabili, susține, zice.

mărturi vb. v. ADEVERI. AFIRMA. ARĂTA. ATESTA. CERTIFICA. CONFIRMA. DECLARA. DEMONSTRA. DOVEDI. ÎNTĂRI. MĂRTURISI. PROBA. RELATA. SPRIJINI. SPUNE. STABILI. SUSȚINE. ZICE.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂRTURÍ vb. IV. Tranz. (Învechit, rar; folosit și ab s o l.) 1. A mărturisi (1). Femeile, între primii creștini, se văd diaconese, preo- tese oficiante, profetese, prezicătoare, martire, ce știa și avea dreptul a mărturi. HELIADE, O. II, 49. 2. A mărturisi (2). Scriem și mărturim cu cest adevărat zapis al nostru. . . de a noastră bonă voie am dăruit parte noastră de moșie (a. 1704). URICARIUL, XXIII, 266/1. Mărturind cu sufletul său, cum și el știe. . . că această moșie Rădășanii tot de mănăstire s-au stăpînit (a. 1 752). ib. X, 187. 3. A mărturisi (5). Mărturim recunoștința ce vă datorează țeara noastră (a. 1 774). URICARIUL, I, 178. – Prez. ind.: mărturesc. – V. martur.

Intrare: mărturi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mărturi
  • mărturire
  • mărturit
  • mărturitu‑
  • mărturind
  • mărturindu‑
 singular plural
  • mărturește
  • mărturiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mărturesc
 (să)
  • mărturesc
  • mărtuream
  • mărturii
  • mărturisem
a II-a (tu)
  • mărturești
 (să)
  • mărturești
  • mărtureai
  • mărturiși
  • mărturiseși
a III-a (el, ea)
  • mărturește
 (să)
  • mărturească
  • mărturea
  • mărturi
  • mărturise
plural I (noi)
  • mărturim
 (să)
  • mărturim
  • mărtuream
  • mărturirăm
  • mărturiserăm
  • mărturisem
a II-a (voi)
  • mărturiți
 (să)
  • mărturiți
  • mărtureați
  • mărturirăți
  • mărturiserăți
  • mărturiseți
a III-a (ei, ele)
  • mărturesc
 (să)
  • mărturească
  • mărtureau
  • mărturiră
  • mărturiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)