7 definiții pentru naie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
naie sf [At: F (1871) 539 / Pl: ~, năi / E: lat navis] 1 (Îrg) Corabie. 2 (Trs) Naos (1).
NAIE, naie, s. f. (Rar) Corabie. A fost vîntul mare Atuncea pe mare... Naiele a-nturnat. SEVASTOS, N. 137.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NAIE, naie, s. f. (Rar) Corabie. – Lat. lit. navis.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
naie f. corabie. [Lat. NAVEM].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NAIE s. v. corabie, naos, navă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
naie s. v. CORABIE. NAOS. NAVĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
naie (năi), s. f. – Navă. Lat. navem (Pușcariu 1149; REW 5863), cf. sard. nae, engad., fr. nef, prov., cat. nau, sp. nave. Înv., este dubletul lui navă, s. f., din lat. (sec. XIX). – Cf. naftic, s. m. (navigator), sec. XVI, înv., din mgr. ναυτιϰός, dublet al lui nautic, adj., din fr. nautique și al lui naval, adj., din fr. naval.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F129) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F131) Surse flexiune: DER | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
naie, naiesubstantiv feminin
-
- A fost vîntul mare Atuncea pe mare... Naiele a-nturnat. SEVASTOS, N. 137. DLRLC
-
etimologie:
- navis DLRM