18 definiții pentru nemulțumitor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEMULȚUMITOR, -OARE, nemulțumitori, -oare, adj. Nerecunoscător; nemulțumit. [Var.: nemulțămitor, -oare adj.] – Pref. ne- + mulțumi + suf. -tor.

nemulțumitor, ~oare [At: CORESI, EV. 422 / V: (îvp) ~țămi~, (înv) ~țămitoriu, ~țemitoriu[1] / Pl: ~i, ~oare / E: nemulțumi + -tor] 1 a (Înv) Care nu este mulțumitor. 2 a (Îrg) Nemulțumit (2). 3 sm (Înv) Răzvrătit. 4 a (D. oameni) Nerecunoscător (2). modificată

  1. În original, greșit tipărit: ~țenitoriu LauraGellner

NEMULȚUMITOR, -OARE, nemulțumitori, -oare, adj. (Reg.) Nerecunoscător; nemulțumit. [Var.: nemulțămitor, -oare adj.] – Ne- + mulțumi + suf. -tor.

NEMULȚUMITOR, -OARE, nemulțumitori, -oare, adj. Care nu recunoaște binele primit; nemulțumit, nerecunoscător. (Atestat în forma nemulțămitor) Baba și cu odorul de fiică-sa tot cîrtitoare și nemulțămitoare erau. CREANGĂ, P. 284. ♦ Care nu mulțumește; nesatisfăcător. Rezultate nemulțumitoare. – Variantă: nemulțămitor, -oare adj.

nemulțumitor a. și m. ingrat: el este nemulțumitor către popor ISP.

NEMULȚĂMITOR, -OARE adj. v. nemulțumitor.

NEMULȚĂMITOR, -OARE adj. v. nemulțumitor.

NEMULȚĂMITOR, -OARE adj. v. nemulțumitor.

nemulțămitoriu, ~oare a vz nemulțumitor

nemulțemitoriu, ~oare a vz nemulțumitor

nemulțămitór, -óare adj. Care nu mulțămește, ingrat: nemulțămitoruluĭ i se ĭa daru (Prov.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nemulțumitor adj. m., pl. nemulțumitori; f. sg. și pl. nemulțumitoare

nemulțumitor adj. m., pl. nemulțumitori; f. sg. și pl. nemulțumitoare

nemulțumitor adj. m., pl. nemulțumitori; f. sg. și pl. nemulțumitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NEMULȚUMITOR adj. 1. nesatisfăcător, slab. (Rezultate ~oare.) 2. v. insuficient.

NEMULȚUMITOR adj., s. v. ingrat, nerecunoscător.

nemulțumitor adj., s. v. INGRAT. NERECUNOSCĂTOR.

NEMULȚUMITOR adj. nesatisfăcător. (Rezultate ~.)

Nemulțumitor ≠ mulțumitor, satisfăcător

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

nemulțumitor, nemulțumitoare, adj. (înv. și reg.) 1. nerecunoscător; nemulțumit. 2. (s.m.) răsculat, răzvrătit.

Intrare: nemulțumitor
nemulțumitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nemulțumitor
  • nemulțumitorul
  • nemulțumitoru‑
  • nemulțumitoare
  • nemulțumitoarea
plural
  • nemulțumitori
  • nemulțumitorii
  • nemulțumitoare
  • nemulțumitoarele
genitiv-dativ singular
  • nemulțumitor
  • nemulțumitorului
  • nemulțumitoare
  • nemulțumitoarei
plural
  • nemulțumitori
  • nemulțumitorilor
  • nemulțumitoare
  • nemulțumitoarelor
vocativ singular
plural
nemulțămitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nemulțămitor
  • nemulțămitorul
  • nemulțămitoru‑
  • nemulțămitoare
  • nemulțămitoarea
plural
  • nemulțămitori
  • nemulțămitorii
  • nemulțămitoare
  • nemulțămitoarele
genitiv-dativ singular
  • nemulțămitor
  • nemulțămitorului
  • nemulțămitoare
  • nemulțămitoarei
plural
  • nemulțămitori
  • nemulțămitorilor
  • nemulțămitoare
  • nemulțămitoarelor
vocativ singular
plural
nemulțemitoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
nemulțămitoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nemulțumitor, nemulțumitoareadjectiv

  • 1. Care nu recunoaște binele primit. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Baba și cu odorul de fiică-sa tot cîrtitoare și nemulțămitoare erau. CREANGĂ, P. 284. DLRLC
    • 1.1. Care nu mulțumește. DLRLC
      • format_quote Rezultate nemulțumitoare. DLRLC
etimologie:
  • ne- + mulțumi + -tor. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.