18 definiții pentru nemulțumitor
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (5)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NEMULȚUMITOR, -OARE, nemulțumitori, -oare, adj. Nerecunoscător; nemulțumit. [Var.: nemulțămitor, -oare adj.] – Pref. ne- + mulțumi + suf. -tor.
nemulțumitor, ~oare [At: CORESI, EV. 422 / V: (îvp) ~țămi~, (înv) ~țămitoriu, ~țemitoriu[1] / Pl: ~i, ~oare / E: nemulțumi + -tor] 1 a (Înv) Care nu este mulțumitor. 2 a (Îrg) Nemulțumit (2). 3 sm (Înv) Răzvrătit. 4 a (D. oameni) Nerecunoscător (2). modificată
- În original, greșit tipărit: ~țenitoriu — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEMULȚUMITOR, -OARE, nemulțumitori, -oare, adj. (Reg.) Nerecunoscător; nemulțumit. [Var.: nemulțămitor, -oare adj.] – Ne- + mulțumi + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEMULȚUMITOR, -OARE, nemulțumitori, -oare, adj. Care nu recunoaște binele primit; nemulțumit, nerecunoscător. (Atestat în forma nemulțămitor) Baba și cu odorul de fiică-sa tot cîrtitoare și nemulțămitoare erau. CREANGĂ, P. 284. ♦ Care nu mulțumește; nesatisfăcător. Rezultate nemulțumitoare. – Variantă: nemulțămitor, -oare adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nemulțumitor a. și m. ingrat: el este nemulțumitor către popor ISP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEMULȚĂMITOR, -OARE adj. v. nemulțumitor.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NEMULȚĂMITOR, -OARE adj. v. nemulțumitor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEMULȚĂMITOR, -OARE adj. v. nemulțumitor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nemulțămitoriu, ~oare a vz nemulțumitor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nemulțemitoriu, ~oare a vz nemulțumitor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nemulțămitór, -óare adj. Care nu mulțămește, ingrat: nemulțămitoruluĭ i se ĭa daru (Prov.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
nemulțumitor adj. m., pl. nemulțumitori; f. sg. și pl. nemulțumitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nemulțumitor adj. m., pl. nemulțumitori; f. sg. și pl. nemulțumitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nemulțumitor adj. m., pl. nemulțumitori; f. sg. și pl. nemulțumitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NEMULȚUMITOR adj. 1. nesatisfăcător, slab. (Rezultate ~oare.) 2. v. insuficient.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NEMULȚUMITOR adj., s. v. ingrat, nerecunoscător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nemulțumitor adj., s. v. INGRAT. NERECUNOSCĂTOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEMULȚUMITOR adj. nesatisfăcător. (Rezultate ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Nemulțumitor ≠ mulțumitor, satisfăcător
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
nemulțumitor, nemulțumitoare, adj. (înv. și reg.) 1. nerecunoscător; nemulțumit. 2. (s.m.) răsculat, răzvrătit.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
nemulțumitor, nemulțumitoareadjectiv
- 1. Care nu recunoaște binele primit. DEX '09 DLRLCsinonime: nemulțumit nerecunoscător antonime: mulțumitor
- Baba și cu odorul de fiică-sa tot cîrtitoare și nemulțămitoare erau. CREANGĂ, P. 284. DLRLC
- 1.1. Care nu mulțumește. DLRLCsinonime: nesatisfăcător
- Rezultate nemulțumitoare. DLRLC
-
-
etimologie:
- ne- + mulțumi + -tor. DEX '09