NEÎNGRIJIRE s. f. 1. Stare de paragină. 2. Lipsă de grijă, de atenție; neglijență, neatenție. – Pref. ne- + îngrijire.

neîngrijire sf [At: AR (1834), 38¹/44 / V: (pfm) nen~ / Pl: ~ri / E: neîngriji] (Asr) 1 Stare de delăsare Si: paragină. 2 Lipsă de grijă, de atenție Si: neatenție, neglijență.

NEÎNGRIJIRE s. f. 1. Stare de paragină. 2. Lipsă de grijă, de atenție; neglijență, neatenție. – Ne- + îngrijire.

NEÎNGRIJIRE s. f. Lipsă de grijă, neatenție, neglijență. Un ceas de neîngrijire e primejduitor! NEGRUZZI, S. II 191. ♦ (Neobișnuit) Lipsă de decență, necuviință. Vorbiră... cu o neîngrijire care făcu pe Elena și Caterina să roșească. BOLINTINEANU, O. 436. – Scris și: nengrijire.

neîngrijíre f. Negligență, lipsă de îngrijire.

nengrijire^[1] sf vz neîngrijire modificată

neîngrijire s. f., g.-d. art. neîngrijirii

neîngrijire s. f., g.-d. art. neîngrijirii

neîngrijire s. f., g.-d. art. neîngrijirii; pl. neîngrijiri

NEÎNGRIJIRE s. 1. v. neglijență. 2. v. neglijență.

NEÎNGRIJIRE s. v. apatie, delăsare, indiferență, indolență, inerție, insensibilitate, nepăsare, pasivitate, placiditate, tembelism.

NEÎNGRIJIRE s. dezordine, neglijență, (livr.) incurie, (înv.) negrijă. (~ în ținută.)

neîngrijire s. v. APATIE. DELĂSARE. INDIFERENȚĂ. INDOLENȚĂ. INERȚIE. INSENSIBILITATE. NEPĂSARE. PASIVITATE. PLACIDITATE. TEMBELISM.