3 definiții pentru năpârlit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NĂPÂRLIT, -Ă, năpârliți, -te, adj. Care a suferit o năpârlire. – V. năpârli.
NĂPÂRLIT, -Ă, năpârliți, -te, adj. Care a suferit o năpârlire. – V. năpârli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
năpârlit, ~ă a [At: BV II, 444 / Pl: ~iți, ~e / E: năpârli] 1 (D. animale) Căruia i-a căzut părul în urma procesului de năpârlire. 2 (D. învelișul corpului unor animale) Care a rămas fără păr sau cu păr puțin în urma procesului de năpârlire. 3 (Pex; d. păr) Rărit. 4 (Pex; d. păr) Tocit. 5 (Pex; d. păr) Distrus.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂPÎRLIT, -Ă, năpîrliți, -te, adj. (La animale; despre păr, pene, piele etc.) Căzut de pe corp. Făt-Frumos se pomeni că trece pe lîngă el o rablă de cal bătrîn, costeliv și pintenog... cu părul năpîrlit de bătrînețe. POPESCU, B. II 10. ♦ (Despre animale sau părți ale corpului lor) Care și-a lepădat părul, penele sau pielea. Începu să scarpine grumazul năpîrlit al bivolului. GALAN, B. I 115.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
năpârlit, năpârlităadjectiv
- 1. Care a suferit o năpârlire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Făt-Frumos se pomeni că trece pe lîngă el o rablă de cal bătrîn, costeliv și pintenog... cu părul năpîrlit de bătrînețe. POPESCU, B. II 10. DLRLC
- Care și-a lepădat părul, penele sau pielea. Începu să scarpine grumazul năpîrlit al bivolului. GALAN, B. I 115. DLRLC
-
etimologie:
- năpârli DEX '98 DEX '09