12 definiții pentru nărăvaș
din care- explicative (6)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NĂRĂVAȘ, -Ă, nărăvași, -e, adj. (Despre cai sau alte animale) Care nu se lasă strunit, care mușcă, azvârle din picioare etc.; vicios, arțăgos. – Nărav + suf. -aș.
NĂRĂVAȘ, -Ă, nărăvași, -e, adj. (Despre cai sau alte animale) Care nu se lasă strunit, care mușcă, azvârle din picioare etc.; vicios, arțăgos. – Nărav + suf. -aș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nărăvaș, ~ă [At: TDRG / Pl: ~i, ~e / E: nărav + -aș] 1 a (D animale, în special d. cai) Care nu se lasă strunit Si: năbădăios (16) 2 a (D. cai) Care mușcă și azvârle din picioare Si: (îrg) năsilnic (12). 3 sm Tânăr nerăbdător, nervos. 4 a (Fig) Neascultător. 5 a (Fig) Încăpățânat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂRĂVAȘ, -Ă, nărăvași, -e, adj. (Mai ales despre cai) Cu nărav (1). Armăsar nărăvaș. ♦ (Rar, despre oameni) Cu apucături rele. V. incorigibil. (Substantivat) Stoica e un nărăvaș și așa i se cuvine. D. ZAMFIRESCU, la CADE.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂRĂVAȘ ~ă (~i, ~e) 1) (mai ales despre cai) Care se supune cu greu omului; cu nărav; nărăvit. 2) fig. (despre oameni) Care are apucături rele; cu arțag; arțăgos; buclucaș; scandalagiu; certăreț; gâlcevitor. /nărav + suf. ~aș
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nărăvaș a. cu nărav: calul nărăvaș.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nărăvaș, -ă adj. Vest. Nărăvit, cu nărav: cal nărăvaș.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
nărăvaș adj. m., pl. nărăvași; f. nărăvașă, art. nărăvașa, pl. nărăvașe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nărăvaș adj. m., pl. nărăvași; f. nărăvașă, art. nărăvașa, pl. nărăvașe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nărăvaș adj. m., pl. nărăvași; f. sg. nărăvașă, pl. nărăvașe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nărăvaș, pl. nărăvași, f. nărăvașă, pl. nărăvașe
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NĂRĂVAȘ adj. năbădăios, nărăvit, (reg.) iabraș, (prin Ban.) bâvaș, (Ban.) porav, (prin Transilv.) poroș, (Transilv. și prin Maram.) sucaș, (Transilv.) șupar. (Cal ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NĂRĂVAȘ adj. năbădăios, nărăvit, (reg.) iabraș, (prin Ban.) bîvaș, (Ban.) porav, (prin Transilv.) poroș, (Transilv. și prin Maram.) sucaș, (Transilv.) șupar. (Cal ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
nărăvaș, nărăvașăadjectiv
- 1. (Despre cai sau alte animale) Care nu se lasă strunit, care mușcă, azvârle din picioare etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Armăsar nărăvaș. DLRLC
- 1.1. (Despre oameni) Cu apucături rele. DLRLCsinonime: arțăgos buclucaș certăreț gâlcevitor scandalagiu
- Stoica e un nărăvaș și așa i se cuvine. D. ZAMFIRESCU, la CADE. DLRLC
-
-
etimologie:
- Nărav + sufix -aș. DEX '98 DEX '09