opțiuni
  • info

16 definiții pentru oblitera

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OBLITERA, obliterez, vb. I. 1. Refl. și tranz. (Despre inscripții, manuscrise etc.) A (se) șterge treptat, a deveni sau a face să devină neciteț. 2. Tranz. A franca o marcă poștală sau un timbru prin aplicarea unei ștampile. 3. Tranz. (Med.) A astupa, a închide. – Din fr, oblitérer, lat. obliterare.

oblitera [At: ȘĂINEANU / Pzi: ~rez / E: fr oblitérer, lat obliterare] 1 vr (Liv; d. manuscrise, inscripții etc.) A se șterge treptat Si: a se spălăci. 2 vr (Liv; d. manuscrise, inscripții etc.) A deveni neciteț. 3 vt A anula un timbru aplicând o ștampilă. 4 vt (Med) A astupa.

OBLITERA, obliterez, vb. I. 1. Refl. și tranz. (Livr.; despre inscripții, manuscrise etc.) A (se) șterge treptat, a deveni sau a face să devină neciteț. 2. Tranz. A anula o marcă poștală sau un timbru prin aplicarea unei ștampile. 3. Tranz. (Med.) A astupa, a închide. – Din fr. obliterer, lat. obliterare.

OBLITERA, obliterez, vb. I. 1. Refl. (Livresc, despre o inscripție, un manuscris etc.) A se șterge treptat, a deveni neciteț, a se spălăci. Manuscrisele se obliterează cu timpul. 2. Tranz. A anula (un timbru) aplicînd o ștampilă.

OBLITERA vb. I. 1. tr., refl. (Liv.) A (se) șterge treptat, a pieri sau a face să piară, să dispară. 2. tr. A ștampila (un timbru). 3. tr. (Med.) A astupa un vas de sînge. [< fr. oblitérer, cf. lat., it. oblitterare].

OBLITERA vb. I. tr., refl. (despre inscripții, manuscrise) a (se) șterge treptat, a deveni, a face să devină neciteț. II. tr. 1. a anula un timbru prin ștampilare. 2. (med.) a astupa o cavitate, un vas de sânge. (< fr. oblitérer, lat. obliterare)

A OBLITERA ~ez tranz. 1) A face să se oblitereze. 2) (timbre poștale) A anula prin aplicarea unei ștampile. /<fr. oblitérer, lat. obliterare

A SE OBLITERA pers.3 se ~ează intranz. livr. 1) (despre texte scrise, inscripții etc.) A deveni cu timpul neciteț; a se șterge treptat. 2) (despre vasele sangvine) A nu permite sângelui să circule normal; a se astupa; a se închide. /<fr. oblitérer, lat. obliterare

obliterà v. 1. a șterge cu încetul: manuscrisele se obliterează cu timpul; 2. Med. a astupa: inflamațiunea tinde a oblitera vasele; 3. a anula un timbru; 4. fig. a face să dispară cu încetul: ambițiunea i-a obliterat simțul moral.

*obliteréz v. tr. (lat. oblittero, -áre, a șterge, d. littera, litera, literă). Șterg puțin ceva scris: timpu a obliterat această inscripțiune. Stampilez o marcă, un timbru. Med. Astup: inflamațiunea tinde să oblitereze vasele. Fig. Șterg, nimicesc: nesimțirea ĭ-a obliterat rușinea.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

oblitera (a ~) (desp. o-bli-) vb., ind. prez. 1 sg. obliterez, 3 obliterează; conj. prez. 1 sg. să obliterez, 3 să oblitereze

oblitera (a ~) (o-bli-) vb., ind. prez. 3 obliterează

oblitera vb., ind. prez. 1 sg. obliterez, 3 sg. și pl. obliterează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OBLITERA vb. v. pecetlui, ștampila.

OBLITERA vb. (MED.) a (se) astupa, a (se) înfunda, a (se) obstrua. (Lumenul unui organ se poate ~.)

OBLITERA vb. (MED.) a (se) astupa, a (se) înfunda. (Lumenul unui organ se poate ~.)

Intrare: oblitera
  • silabație: o-bli- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oblitera
  • obliterare
  • obliterat
  • obliteratu‑
  • obliterând
  • obliterându‑
 singular plural
  • obliterează
  • obliterați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • obliterez
 (să)
  • obliterez
  • obliteram
  • obliterai
  • obliterasem
a II-a (tu)
  • obliterezi
 (să)
  • obliterezi
  • obliterai
  • obliterași
  • obliteraseși
a III-a (el, ea)
  • obliterează
 (să)
  • oblitereze
  • oblitera
  • obliteră
  • obliterase
plural I (noi)
  • obliterăm
 (să)
  • obliterăm
  • obliteram
  • obliterarăm
  • obliteraserăm
  • obliterasem
a II-a (voi)
  • obliterați
 (să)
  • obliterați
  • obliterați
  • obliterarăți
  • obliteraserăți
  • obliteraseți
a III-a (ei, ele)
  • obliterează
 (să)
  • oblitereze
  • obliterau
  • obliterară
  • obliteraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oblitera, obliterezverb

  • 1. reflexiv tranzitiv (Despre inscripții, manuscrise etc.) A (se) șterge treptat, a deveni sau a face să devină neciteț, a se spălăci. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: spălăci
    • format_quote Manuscrisele se obliterează cu timpul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. tranzitiv A franca sau a anula o marcă poștală sau un timbru prin aplicarea unei ștampile. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: franca pecetlui ștampila
  • 3. tranzitiv medicină Astupa, obstrua, închide, înfunda. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: astupa obstrua închide înfunda
    • format_quote Lumenul unui organ se poate oblitera. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.