8 definiții pentru ocolire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OCOLIRE, ocoliri, s. f. Acțiunea de a ocoli și rezultatul ei; ocol, ocoleală. – V. ocoli.
OCOLIRE, ocoliri, s. f. Acțiunea de a ocoli și rezultatul ei; ocol, ocoleală. – V. ocoli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
ocolire sf [At: ȘINCAI, HR. III, 172/29 / Pl: ~ri / E: ocoli] 1 (Îvp) Delimitare. 2 (Îvp) Împrejmuire. 3 (Înv) Înconjurare cu un brâu ornamental Si: ocolit1 (3), ocolitură (2). 4 (Îrg) Împresurare. 5 (Înv) Asediere. 6 (Îrg) Apărare. 7 (Reg) Răsfățare. 8 Mers de jur-împrejurul a ceva Si: ocolit1 (6). 9 Străbatere a unei distanțe făcând un înconjur Si: ocolit1 (7). 10 (Fig) Divagare. 11 Cotire a unor ape curgătoare, drumuri etc. Si: ocolit1 (9). 12 Evitare a atingerii sau a lovirii prin modificarea traiectoriei Si: ocolit1 (10). 13 Străbatere a unei distanțe făcând un înconjur Si: ocolit1 (11). 14 Evitare a cuiva Si: ocolit1 (12). 15 Evitare a unui anumit subiect Si: ocolit1 (13). 16 Ignorare. 17 (Pop) Cutreierare. 18 (Buc; îs) ~ea mesei Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 19 (Buc; îas) Melodie după care se execută acest dans.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OCOLIRE, ocoliri, s. f. Acțiunea de a ocoli. Ocolirea unui obstacol.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ocolire s. f., g.-d. art. ocolirii; pl. ocoliri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ocolire s. f., g.-d. art. ocolirii; pl. ocoliri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ocolire s. f., g.-d. art. ocolirii; pl. ocoliri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OCOLIRE s. 1. înconjurare. (~ casei.) 2. v. ocol. 3. evitare. (~ unui obstacol.) 4. v. eludare. 5. v. evitare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OCOLIRE s. 1. înconjurare. (~ casei.) 2. înconjur, ocol, (rar) ocoliș. (A ajuns la destinație cu o mare ~.) 3. evitare. (~ unui obstacol.) 4. eludare, evitare. (~ prevederilor legale.) 5. evitare, împiedicare, îndepărtare, înlăturare, preîntîmpinare, prevenire, (rar) prevenție. (~ unor consecințe negative.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ocolire, ocolirisubstantiv feminin
-
- Ocolirea unui obstacol. DLRLC
-
etimologie:
- ocoli DEX '98 DEX '09