16 definiții pentru odios
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ODIOS, -OASĂ, odioși, -oase, adj. Care provoacă aversiune, indignare, dezgust; demn de ură; dezgustător, respingător; detestabil. [Pr.: -di-os] – Din lat. odiosus, it. odioso, fr. odieux.
ODIOS, -OASĂ, odioși, -oase, adj. Care provoacă aversiune, indignare, dezgust; demn de ură; dezgustător, respingător; detestabil. [Pr.: -di-os] – Din lat. odiosus, it. odioso, fr. odieux.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
odios, ~oasă a [At: CALENDARIU (1794), 32/5 / P: ~di-os / Pl: ~oși, ~oase / E: fr odieux] 1 Care provoacă ură. 2 Care provoacă indignare. 3 Care provoacă dezgust Si: detestabil, respingător.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ODIOS, -OaSĂ, odioși, -oase, adj. Care provoacă ură, indignare, dezgust; demn de ură, dezgustător, respingător, detestabil. Vrea să recurgă la o manevră odioasă. BOGZA, A. Î. 544. Cele două tablouri odioase... își reluaseră locul. C. PETRESCU, C. V. 90. El sta liniștit la hotel, așteptind să meargă soldații pe jos la Giurgiu, ca el, cuconașul, să-i ajungă mai tîrziu cu trenul... I se păru odios un asemenea lucru. D. ZAMFIRESCU, R. 38. – Pronunțat: -di-os.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ODIOS, -OASĂ adj. Îngrozitor, groaznic, dezgustător. [Pron. -di-os. / cf. fr. odieux, lat. odiosus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ODIOS, -OASĂ adj. care provoacă ură, indignare, dezgust; respingător; dezgustător. (< fr. odieux, lat. odiosus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ODIOS ~oasă (~oși, ~oase) Care trezește o atitudine extrem de negativă, plină de indignare și repulsie; cu proprietatea de a provoca ură, indignare și dezgust. [Sil. -di-os] /<lat. odiosus, it. odioso, fr. odieux
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
odios a. 1. scârbos: sgârcenia e un vițiu odios; 2. fig. foarte neplăcut. ║ n. ceeace e odios.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*odiós, -oásă adj. (lat. odiosus, d. ódium, ură, de unde s’a făcut pop. *inodiáre, fr. ennuyer, a plictisi). Care excită ura, indignațiunea: purtarea luĭ a fost odioasă. Adv. În mod odios. S. n., fără pl. Odiozitate.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
odios (desp. -di-os) adj. m., pl. odioși; f. odioasă, pl. odioase
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
odios (-di-os) adj. m., pl. odioși; f. odioasă, pl. odioase
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
odios adj. m. (sil. -di-os), pl. odioși; f. sg. odioasă, pl. odioase
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ODIOS adj. v. dezgustător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ODIOS adj. dezgustător, monstruos, oribil, respingător, (livr.) abominabil. (O faptă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
odios (-oasă), adj. – Demn de ură, detestabil. Lat. odiosus (sec. XIX).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Nomina odiosa (lat. „Nume odioase”) – Ovidiu, Heroide (XIII, 54) – în scrisoarea pe care Laodamia o adresează soțului ei Proteslas, unul dintre vitejii care au luat parte la expediția contra Troiei. Ea spune că orașele Ilion și Tenedos, rîurile Simois și Xanthus, munții Ida Nomina sunt ipso paene timenda sono (Sînt nume care sună aproape înfricoșător), fiindcă ele amintesc de cumplitul război troian. De aici s-a născut expresia nomina odiosa, adică nume care nu trebuie pomenite, deoarece evocă lucruri neplăcute, provoacă repulsie. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
Odiosu’ s. (iron.) v. Odi.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: o-di-os
adjectiv (A51) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
odios, odioasăadjectiv
- 1. Care provoacă aversiune, indignare, dezgust; demn de ură. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: detestabil dezgustător groaznic respingător îngrozitor
- Vrea să recurgă la o manevră odioasă. BOGZA, A. Î. 544. DLRLC
- Cele două tablouri odioase... își reluaseră locul. C. PETRESCU, C. V. 90. DLRLC
- El sta liniștit la hotel, așteptînd să meargă soldații pe jos la Giurgiu, ca el, cuconașul, să-i ajungă mai tîrziu cu trenul... I se păru odios un asemenea lucru. D. ZAMFIRESCU, R. 38. DLRLC
-
etimologie:
- odiosus DEX '09 DEX '98 DN
- odioso DEX '98 DEX '09
- odieux DEX '09 DEX '98 DN