PEREU, pereuri, s. n. Strat de piatră care căptușește un taluz, un șanț sau o suprafață înclinată de teren pentru a împiedica surparea pământului sau eroziunea lui de către ape. [Pl. și: peree] – Din fr. perré.

pereu sn [At: NOM. MIN. I, 303 / Pl: ~ee / E: fr perré] Strat de piatră care acoperă taluzurile sau care căptușește șanțurile înalte, pentru a le proteja împotriva eroziunii sau a surpării. corectat(ă)

PEREU, peree, s. n. Strat de piatră care căptușește un taluz, un șanț sau o suprafață înclinată de teren pentru a împiedica surparea pământului sau eroziunea lui de către ape. – Din fr. perré.

PEREU, pereuri, s. n. Strat de piatră care căptușește un taluz, un șanț sau o suprafață de teren înclinată, pentru a împiedica surparea pămîntului sau roaderea lui de către ape.

PEREU s.n. Strat de piatră care acoperă taluzurile sau căptușește șanțurile înclinate cu scopul de a le proteja împotriva eroziunilor sau de a împiedica surpările. [Pl. -uri. / < fr. perré].

PEREU s. n. îmbrăcăminte de piatră, de beton care căptușește un șanț înclinat pentru a împiedica eroziunea sau surparea. (< fr. perré)

PEREU ~ri n. Căptușeală de piatră aplicată pe o suprafață înclinată pentru a preveni surparea sau eroziunea. /<fr. perré

*peréŭ n., pl. eĭe și eurĭ (fr. perré, d. pierre, peatră). Zid fără ciment la marginea uneĭ șosele, unuĭ cheŭ orĭ unuĭ șanț ca să nu se surpe.

pereu s. n., art. pereul; pl. pereuri

pereu s. n., art. pereul; pl. pereuri

pereu s. n., art. pereul; pl. pereuri

pereu (pereuri), s. n. – Zid de susținere din piatră, fără ciment. Fr. perré. – Der. pereia, vb. (a întări cu ziduri).