opțiuni
  • info

13 definiții pentru peți

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PEȚI, pețesc, vb. IV. Tranz. A cere o fată în căsătorie în numele altcuiva sau pentru sine, de obicei prin intermediul părinților sau al rudelor fetei. – Lat. petere.

PEȚI, pețesc, vb. IV. Tranz. A cere o fată în căsătorie în numele altcuiva sau pentru sine, de obicei prin intermediul părinților sau al rudelor fetei. – Lat. petere.

peți vt(a) [At: ANON. CAR. / Pzi: ~țesc / E: ml petere] 1-2 (C. i. persoane de sex feminin) A cere în căsătorie (pentru sine sau) pentru altcineva, de obicei adresându-se părinților sau rudelor fetei. 3 (Reg; c. i. afaceri, tranzacții) A intermedia.

PEȚI, pețesc, vb. IV. Tranz. A cere în căsătorie o fată. Și cînd o văd, îngălbinesc; Și cînd n-o văd, mă-mbolnăvesc. Iar cînd merg alții de-o pețesc, Vin popi de mă dezleagă. COȘBUC, P. I 118. O peți de la tatăl ei... și învoiala se și făcu. ISPIRESCU, L. 33. Însărcină pe cel mai fruntaș din boierii săi ca să se ducă și să-i pețească mireasă pe una din fetele lui Alb-împărat. POPESCU, B. I 3. ◊ Absol. Feciorul împăratului, care umbla a peți o văzu... și-și puse în gînd s-o ieie de nevastă. ȘEZ. V 66. Nu rînji, lele, dinții, Că n-am venit a peți! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 450.

A PEȚI ~esc tranz. (fete) A cere în căsătorie prin mijlocitori; a stărosti. /<lat. petere

pețì v. a cere în căsătorie. [Lat. PETESCERE, a cere (românește cu sensul restrâns)].

pețésc v. tr. (lat. *pĕtesco, *pĕtire îld. pĕto, pétere, a cere; sp. pg. pedir. V. petițiune). Cer în căsătorie p. altu saŭ p. mine. – Și împețesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

peți (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pețesc, 3 sg. pețește, imperf. 1 pețeam; conj. prez. 1 sg. să pețesc, 3 să pețească

peți (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pețesc, imperf. 3 sg. pețea; conj. prez. 3 să pețească

peți vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pețesc, imperf. 3 sg. pețea; conj. prez. 3 sg. și pl. pețească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PEȚI vb. a cere, (pop.) a împeți, a stărosti, (Transilv.) a votri. (~ fata de la părinți.)

PEȚI vb. a cere, (pop.) a împeți, a stărosti, (Transilv.) a votri. (~ fata de la părinți.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

peți (pețesc, pețit), vb. – A cere mîna, a cere în căsătorie. Lat. petĕre (Philippide, Principii, 44; Densusianu, Hlr., 149; Pușcariu 1202; Candrea-Dens., 1370; REW 6444), prin intermediul unei var. populare *petῑre, cf. v. nap. pezzire „a cere de pomană”, it. pezzente „cerșetor”, sp., port. pedir. – Der. pețit, s. n. (cerere în căsătorie); pețitor, s. m. (pretendent; mijlocitor de căsătorii); pețitoare, s. f. (mijlocitoare de căsătorii); pețitorie, s. f. (pețit; îndeletnicirea de a peți).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

peți, pețesc v. t. (intl.) a trăda, a denunța.

Intrare: peți
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • peți
  • pețire
  • pețit
  • pețitu‑
  • pețind
  • pețindu‑
 singular plural
  • pețește
  • pețiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pețesc
 (să)
  • pețesc
  • pețeam
  • peții
  • pețisem
a II-a (tu)
  • pețești
 (să)
  • pețești
  • pețeai
  • pețiși
  • pețiseși
a III-a (el, ea)
  • pețește
 (să)
  • pețească
  • pețea
  • peți
  • pețise
plural I (noi)
  • pețim
 (să)
  • pețim
  • pețeam
  • pețirăm
  • pețiserăm
  • pețisem
a II-a (voi)
  • pețiți
 (să)
  • pețiți
  • pețeați
  • pețirăți
  • pețiserăți
  • pețiseți
a III-a (ei, ele)
  • pețesc
 (să)
  • pețească
  • pețeau
  • pețiră
  • pețiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

peți, pețescverb

  • 1. A cere o fată în căsătorie în numele altcuiva sau pentru sine, de obicei prin intermediul părinților sau al rudelor fetei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: stărosti
    • format_quote Și cînd o văd, îngălbinesc; Și cînd n-o văd, mă-mbolnăvesc. Iar cînd merg alții de-o pețesc, Vin popi de mă dezleagă. COȘBUC, P. I 118. DLRLC
    • format_quote O peți de la tatăl ei... și învoiala se și făcu. ISPIRESCU, L. 33. DLRLC
    • format_quote Însărcină pe cel mai fruntaș din boierii săi ca să se ducă și să-i pețească mireasă pe una din fetele lui Alb-împărat. POPESCU, B. I 3. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Feciorul împăratului, care umbla a peți... o văzu... și-și puse în gînd s-o ieie de nevastă. ȘEZ. V 66. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Nu rînji, lele, dinții, Că n-am venit a peți! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 450. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.