12 definiții pentru piedin
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PIEDIN, piedine, s. n. Totalitatea firelor de urzeală de la capătul unei pânze, care rămân nețesute și se taie când pânza este scoasă de pe războiul de țesut. – Lat. *pedinus.
piedin sn [At: CLEMENS, ap. DLR / Pl: ~ne / E: ml *pedinus] (Pop) Totalitate a firelor de urzeală de la capătul pânzei, care rămân nețesute și care se taie când se scoate pânza din război Si: (pop) uruior.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIEDIN, piedine, s. n. (Pop.) Totalitatea firelor de urzeală de la capătul unei pânze, care rămân nețesute și se taie când pânza este scoasă de pe războiul de țesut. – Lat. *pedinus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PIEDIN ~e n. Totalitate a firelor de urzeală care rămân pe stative după tăierea pânzei; uruioc. /<lat. pedinus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pĭédin n., pl. e (alb. pedim, cĭucure, saŭ lat. *pĕdinus, d. pes, pĕdis, picĭor). Vest. Frîmbie, uriĭoc, fire rămase nețesute la capătu uneĭ stofe.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BABĂ (pl. -be) sf. 1 Femeie bătrînă, în spec. de o vîrstă foarte înaintată; proverb: Cît e baba de bătrînă,Tot dorește voie bună, omul, cît de bătrîn să fie, tot nu vrea să moară; – baba bătrînă nu se sperie de drugă groasă, omul bătrîn, fiind mai încercat în nevoi nu se sperie de fie-ce lucru, se zice despre cel ce a pățit și știe multe; – pentru o ~ surdă, popa nu toacă de două ori, se zice acelora care n’au auzit bine o vorbă și cer să li se mai spună odată; – Baba călătoare N’are sărbătoare, în călătorie, omul trebue să se mulțumească cu orice, cu ce poate găsi; – a trecut baba cu colacii, se zice cuiva care a venit prea tîrziu, care a pierdut o ocaziune favorabilă de care s’ar fi putut folosi; – satul arde (sau lumea piere) și baba se piaptănă, se zice despre acela care nu-și face inimă rea sau căruia nu-i pasă de loc de nevoile sau primejdiile care au căzut pe capul altuia ¶ 2 Femeie bătrînă care știe leacuri, descîntă, dă în bobi, aruncă farmece, etc.: se caută cu babele, caută să se vindece cu leacuri de ale babelor, cu descîntece ¶ 3 În legătură cu un epitet: vorbește ca baba-chioara sau ca baba-oarba, nu se chibzuește mult la vorbă, vorbește de-a dreptul, fără a-și da seama dacă supără sau vatămă pe cineva cu cele ce spune; baba-cloanța sau știrba-baba-cloanța, baba-hîrca, se zice în batjocură unei babe urîte, în spec. nume dat în povești unei babe vrăjitoare care te îngrozește prin sluțenia și răutatea ei; 👉 CLOANȚĂ, HÎRCĂ; tot astfel Bucov. Baba-coaja (MAR.), spirit necurat și răutăcios care, după credința poporului, omoară copiii cei nebotezați; de asemenea în numele mai multor jocuri de copii: de-a baba-oarba, în care unuia din jucători i se leagă ochii și trebue astfel să prindă pe vre-unul din ceilalți jucători cari îl înconjoară, și atunci cel prins îi ia locul (🖼 282); de-a baba-gaia, joc în care unul din copii reprezintă gaia (uliul), iar altul cloșca, care-și apără puii, reprezentați prin ceilalți jucători; de-a baba-mija 👉 MIJA ¶ 4 familiar Nevastă, chiar dacă nu e bătrînă: Cînd cu baba m’am luat, Opt ibovnice-au oftat (CRG,); știe cît baba mea, nu știe, nu se pricepe mai de loc ¶ 5 Trans. (VIC.) Mamă ¶ 6 Trans. (CONV.) (TRIB.) Bunică ¶ 7 Băn. †Femeie bătrînă care moșește, moașă ¶ 8 pl. 📆 Babe(le), zilele Babei, cele dintîi nouă (Mold. Trans. Bucov. douăsprezece) zile din Martie, cînd, după credința poporului, Baba Dochia își leapădă sau își scutură pe fie-care zi cîte un cojoc udat de ploaia amestecată cu zăpadă, din care pricină timpul e mereu schimbăcios, căci aci ninge, aci plouă, aci strălucește iar soarele ¶ 9 🐦 = BABIȚĂ11 ¶ 10 Bucov. 🐙 Larva cărăbușului, vierme alb ¶ 11 🌿 Ștulete de porumb cu boabele foarte rare ¶ 12 🌿 = URECHEA-BABEI ¶ 13 Mold. Trans. (ȘEZ.) (VIC.) (PĂC.) Gropiță făcută în pămînt care servește în unele jocuri de copii, în spec. în jocul cu mingea ¶ 14 Trans. (VIC.) 👕 Gaura în care se bagă nasturele la haină ¶ 15 👕Copca în formă de toartă în care se prinde cealaltă copcă cîrligată ¶ 16 Băn. = AMNAR8 ¶ 17 Oaș. = PIEDIN ¶ 18 🏚 = BABALÎC4 ¶ 19 Mold. (PAMF.) Bețișor care slujește la băgarea bîrnețului în izmene ¶ 20 Mold. Bucov. (MAR.) 🍽 Un fel de cozonac cu stafide ¶ 21 🐙 CÎINELE-BABEI 👉 CÎINE ¶ 22 🐟 = SGLĂVOACE ¶ 23 🌿 – COLȚUL-BABEI 👉 COLȚ [vsl. baba, în parte cu accepțiunile blg. srb. pol. rus. rut. baba].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
piedin (desp. pie-) s. n., pl. piedine
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
piedin (pie-) s. n., pl. piedine
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
piedin s. n. (sil. pie-), pl. piedine
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PIEDIN s. (TEXT.) (pop.) uruioc, (prin Transilv.) babă, (Ban.) ureznic. (~ la o pânză țesută.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PIEDIN s. (TEXT.) (pop.) uruioc, (prin Transilv.) babă, (Ban.) ureznic. (~ la o pînză țesută.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
piedin (-ni), s. m. – Primele fire de urzeală nețesute. – Var. piedin, s. n., chiedin. Mr., megl. piadin. Lat. *pĕdĭnus, de la pĕdem (Candrea, Conv. Lit., XXXVIII, 881-5; Pușcariu 1307; Candrea-Dens., 1378; REW 6354), cf. it. pedano, pedene, penero, sicil. pédinu. Alb. pedim pare să provină din rom. (Jokl, RF, II, 246).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: pie-din
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
piedin, piedinesubstantiv neutru
etimologie:
- *pedinus DEX '09 DEX '98