opțiuni
  • info

13 definiții pentru plicticos

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLICTICOS, -OASĂ, plicticoși, -oase, adj. Plictisitor. – Din ngr. pliktikós.

PLICTICOS, -OASĂ, plicticoși, -oase, adj. Plictisitor. – Din ngr. pliktikós.

plicticos, ~oasă a [At: I. GOLESCU, C. / V: plec~ / Pl: ~oși, ~oase / E: ngr πληκτικός] 1 Plictisitor (1). 2 (Pex) Neinteresant. 3 Monoton. 4 Care supără Si: plictisitor (4), supărător. 5 Care enervează Si: agasant, enervant, plictisitor (5), sâcâitor. corectat(ă)

PLICTICOS, -OASĂ, plicticoși, -oase, adj. Care produce plictiseală; plictisitor, anost. Copiii își rectificară ținuta prea dezordonată după atîtea ceasuri de călătorie plicticoasă. C. PETRESCU, C. V. 9. ♦ Care produce supărare; enervant, agasant. Prin neastîmpărul firesc al vîrstei lor [copiii] nu pot fi decît plicticoși și antipatici, cînd nu-i iubești. IBRĂILEANU, SP. CR. 247.

PLICTICOS ~oasă (~oși, ~oase) v. PLICTISITOR II. /<ngr. pliktikós

plicticos a. plin de plictiseală. [Gr. mod.].

plicticós, -oásă adj. (ngr. pliktikós. V. apoplectic). Care te plictisește: om, discurs plicticos. Adv. În mod plicticos.

plecticos, ~oasă a vz plicticos

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

plicticos adj. m., pl. plicticoși; f. plicticoasă, pl. plicticoase

plicticos adj. m., pl. plicticoși; f. plicticoasă, pl. plicticoase

plicticos adj. m., pl. plicticoși; f. sg. plicticoasă, pl. plicticoase

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLICTICOS adj. 1. v. plictisitor. 2. v. enervant.

PLICTICOS adj. 1. anost, neinteresant, plictisitor, (livr.) fastidios, (fig.) fad, insipid, nesărat, sălciu, searbăd. (Un spectacol ~.) 2. agasant, enervant, iritant, plictisitor, sîcîitor, supărător. (O treabă ~.)

Plicticos ≠ amuzant, captivant, distractiv, nostim

Intrare: plicticos
plicticos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plicticos
  • plicticosul
  • plicticosu‑
  • plicticoasă
  • plicticoasa
plural
  • plicticoși
  • plicticoșii
  • plicticoase
  • plicticoasele
genitiv-dativ singular
  • plicticos
  • plicticosului
  • plicticoase
  • plicticoasei
plural
  • plicticoși
  • plicticoșilor
  • plicticoase
  • plicticoaselor
vocativ singular — —
plural — —
plecticos
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plicticos, plicticoasăadjectiv

  • 1. Care produce plictiseală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: anost plictisitor antonime: amuzant captivant distractiv nostim
    • format_quote Copiii își rectificară ținuta prea dezordonată după atîtea ceasuri de călătorie plicticoasă. C. PETRESCU, C. V. 9. DLRLC
    • 1.1. Care produce supărare. DLRLC
      sinonime: agasant enervant
      • format_quote Prin neastîmpărul firesc al vîrstei lor [copiii] nu pot fi decît plicticoși și antipatici, cînd nu-i iubești. IBRĂILEANU, SP. CR. 247. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.